Băsescu: Olanda renunța la opoziția privind Schengen dacă în raport nu era partea cu statul de drept

Președintele suspendat Traian Băsescu a declarat că este mulțumit de progresele înregistrate în raportul CE în legătură cu modernizarea sistemului judiciar și că Olanda ar fi renunțat la opoziția sa privind aderarea României la Schengen dacă nu ar fi apărut partea din raport privind statul de drept.

„Olanda ar fi renunțat la opoziția față de aderarea la Schengen dacă ar fi fost numai partea aceea care era în sarcina justiției și arată un progres consistent din 2007 și până astăzi”, a spus Băsescu, adăugând că nu înseamnă că nu ar mai fi rămas în continuare lucruri de făcut pentru modernizarea și eficientizarea sistemului judiciar.

El a arătat că „partea inevitabilă asupra evoluțiilor din ultimele două săptămâni descrie lovitura de stat sau lovitura dată instituțiilor statului în 3-6 iulie”, iar aceasta nu îi creează nicio satisfacție.

De asemenea, Băsescu a arătat că nu înțelege de ce guvernarea USL, în loc să dea lovitura care a fost notată în toate cancelariile europene, nu s-a gândit să facă suspendarea sa în septembrie, după ce ar fi făcut și o comisie parlamentară de anchetă privind activitatea sa ca șef al statului.

„Ar fi dat măcar aparența de legalitate și nu de execuție sumară”, a menționat el, arătând că îi pare rău de constatările din raportul Comisiei Europene deoarece și el a muncit în ultimii opt ani pentru modernizarea justiției.

Totodată, Băsescu și-a exprimat speranța ca premierul Victor Ponta să își respecte angajamentele asumate față de președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso. „Sper ca Victor Ponta să nu mintă iar, pentru că ați văzut în scrisoarea pe care a transmis-o la Bruxelles, s-a angajat să retragă ordonanțele. Nu le-a retras, le-a lăsat la Parlament să le retragă. Pur și simplu a păcălit Bruxelles-ul că va rezolva această problemă, lăsându-le la Parlament când putea să le anuleze prin două OUG sau prin una singură”, a mai spus Băsescu.

Președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, miercuri, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-și respecte angajamentele, situația urmând a fi monitorizată, iar un nou raport va fi adoptat în acest an.

Înaltul oficial european a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenție” evoluția din România și respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept și independența sistemului judiciar.

Barroso a arătat că evenimentele din ultimele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană și UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.

„Politicienii nu trebuie să încerce să îi intimedeze sau să îi atace pe judecători înaintea deciziilor care ar putea să nu le convină, iar componența Curții Constituționale nu poate fi schimbată peste noapte”, a subliniat Barroso.

Raportul Comisiei Europene, dat publicității miercuri la Bruxelles, arată că în cursul acestor cinci ani au existat perioade de progres și de regres, momente în care cooperarea a funcționat bine și momente în care mecanismul s-a confruntat cu atitudini ostile și a întâmpinat rezistențe. Prin urmare, prezentul raport recunoaște progresele globale înregistrate de la aderare.

„Cu toate acestea, prezentul raport este adoptat într-un moment în care se pun întrebări importante legate de respectarea statului de drept și de independența sistemului judiciar din România. Progresele globale trebuie evaluate în contextul unei recunoașteri sociale mai ample a unor principii esențiale cum ar fi statul de drept și independența actului de justiție, ca parte a echilibrului puterilor într-o democrație care funcționează în mod corespunzător. Un sistem judiciar funcțional și independent, precum și respectarea instituțiilor democratice sunt elemente indispensabile pentru existența unui climat de încredere reciprocă în cadrul Uniunii Europene și pentru a câștiga încrederea cetățenilor și a investitorilor”, consemnează documentul citat.

Comisia Europeană consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entitățile politice și acuzațiile sunt o practică obișnuită; totuși, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acțiuni. Deși anumite acțiuni pot fi explicate parțial de această polarizare politică, acțiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul față de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înțeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curții Constituționale, răsturnarea unor proceduri stabilite și eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activității celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept și independența controlului jurisdicțional. În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informațiile privind manipulările și presiunea care afectează instituțiile și membrii sistemului judiciar și care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăți, consemnează documentul CE.

Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, potrivit CE, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică întrebări serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate. Prin urmare, prezentul raport conține recomandări specifice pentru a răspunde situației actuale și pentru a sprijini restabilirea respectării principiilor care stau la temelia democrației europene.

Uniunea Europeană de astăzi se caracterizează printr-un grad ridicat de interdependență. Statul de drept este una dintre valorile fundamentale ale UE și există un puternic interes comun pentru acesta, fapt reflectat în interesul opiniei publice din România față de aceste chestiuni, se arată în raport.