ERATA Curții Constituționale care SCHIMBĂ SOARTA REFERENDUMULUI. Ce l-a convins pe Victor Ponta să se răzgândească. EXCLUSIV

Curtea Constituțională a trimis luni seară o precizare către Guvern, prin care arată că, dintr-o eroare, un paragraf esențial nu a fost introdus în decizia luată vineri, cu privire la organizarea referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu. Acest paragraf specifică ce înseamnă listele electorale permanente și dă peste cap strategia USL de a-i elimina de pe liste pe românii plecați în străinătate. Probabil că această „erată” l-a făcut pe premierul Victor Ponta să anunțe marți la prânz că renunță la mini-recensământ și că cifrele privind listele electorale permanente vor fi furnizate doar de către instituțiile competente.

CCR a solicitat, de asemenea, ca Monitorul Oficial să publice acest paragraf omis, pentru a deveni oficial, ca parte a deciziei luate vineri. Acest lucru s-a întâmplat abia marți, în jurul orelor 17.00.

Paragraful esențial care a întors soarta referendumului

Paragraful care a întors soarta referendumului, făcându-l pe Victor Ponta să anunțe astăzi că renunță la mini-recensământul pentru reactualizarea listelor electorale, este următorul: „În speță, însă, sunt aplicabile dispozițiile legale ale art.2 alin.1 lit.c) din Legea nr.370/2004 privind alegerea președintelui și ale art.17 din Legea nr.3/2000 privind referendumul„.

„Paragraful lipsă spune că listele permanente sunt cele folosite la alegerile prezidențiale, adică cele care cuprind toți cetățenii cu drept de vot, ceea ce înseamnă că cetățenii români plecați în străinătate nu mai pot fi scoși de pe liste”, a declarat pentru gândul un judecător din cadrul Curții Constituționale, precizând că nu dorește să i se dea numele.

Practic, spun articolele de lege menționate în paragraful de la CCR, listele electorale permanente îi cuprind pe toți românii cu vârsta de peste 18 ani, care au drept de vot.

Paragraful respectiv a fost agreat ca parte din decizia finală a celor 9 judecători CCR de vineri, în care motivează de ce au respins cele cinci contestații ale USL și ale unui ONG, privind organizarea referendumului. Pentru a putea însă trimite noua precizare privind paragraful, către Guvern și Monitorul Oficial, a fost nevoie de obținerea unui consimțământ al cvorumului CCR.

Cine a semnat în locul lui Zegrean

Luni seara, premierul Victor Ponta a acuzat, la o emisiune televizată, că această procedură nu este uzuală și că documentul nu este semnat de președintele CCR, judecătorul Augustin Zegrean.

Potrivit acelorași surse citate de gândul, atunci când președintele CCR este plecat în concediu, așa cum se întâmplă acum cu Augustin Zegrean, locul său este ținut de un judecător de serviciu – unul dintre cei 9 din plenul CCR. Săptămâna aceasta, judecătorul de serviciu a fost Mircea Ștefan Minea, cel care a și semnat adresa către Guvern și Monitorul Oficial, lucru confirmat de premierul Victor Ponta, într-o declarație de presă la Guvern.

Decizia a fost luată prin consimțământul a cinci judecători ai CCR. Deși cvorumul a fost atins, nu a fost convocată o ședință de plen, așa cum este procedura uzuală, după cum arată un alt judecător al CCR.

Judecătorul Predescu: Erata ar fi trebuit aprobată în prezența tuturor celor 9 judecători, altfel NU e legal

Judecătorul Ion Predescu a declarat pentru gândul că decizia ar fi trebuit luată în plenul CCR, cu toți cei 9 judecători de față, și că dacă cei de la Monitorul Oficial au nelămuriri, trebuie să trimită o cerere pentru lămurire către Curtea Constituțională.

„Trebuie să aștepte răspunsul competent al plenului Curții. Dacă s-a luat decizia doar cu cinci prezenți nu este legal, o decizie se ia în cvorum minim cu șase prezenți. Dacă a survenit o problemă urgentă, Curtea Constituțională poate fi convocată mai devreme de 31 august. Monitorul Oficial poate publica doar după respectarea cu rigoare a legii. Dacă au dubii pot aștepta plenul Curții, nu ce a trimis judecătorul de serviciu”, a precizat judecătorul Ion Predescu.

PNL: „Erate nu au avut cum să fie adoptate decât printr-o întrunire secretă a CCR”

Vicepreședintele PNL, Mihai Voicu, ministru delegat pentru Afaceri, a declarat că CCR a dat decizii succesive și contradictorii.

„După știința noastră, a existat o singură ședință a CCR care a produs o singură decizie. Or, în consecință, erate nu au avut cum să fie adoptate decât printr-o întrunire secretă a CCR, lucru de care mă îndoiesc că a existat. În decizia Curții privind referendumul, dacă se vor invoca argumente statistice false, în detrimentul realității, înseamnă că legitimitatea poporului este pusă la îndoială de cei care au un singur obiectiv – cramponarea de un scaun”, a declarat Mihai Voicu.

Ce pregătea USL: strategia care ar fi trebuit să scoată din cvorum 2 milioane de români

Luni, USL își stabilise o cu totul altă strategie la mini-recensământ, după cum a arătat gândul. Strategia USL era să îi scoată de pe listele electorale permanente pe toți românii plecați în străinătate. Numărul acestora, alături de cel al persoanelor decedate care se află pe listele electorale, s-ar ridica, după calculele USL, la aproximativ 2 milioane de persoane.

Liderii USL încercau să reducă numărul persoanelor care au dreptul să fie pe listele electorale permanente, în așa fel încât să atingă cvorumul de prezență necesar validării referendumului pentru demiterea președintelui Traian Băsescu.

„Dacă persoana lucrează de mai mult timp în Italia, Spania, nu poate avea domiciliul în România”, a spus senatorul PSD Dan Șova, ministru pentru Relația cu Parlamentul.

Strategia celor de la USL mai prevedea ca cvorumul de prezență la referendum să fie stabilit doar pe baza persoanelor înscrise în listele electorale permanente, nu și pe cele suplimentare. Cei de la USL invocau articolul 26, alineatul 2 din legea 35/2008.

Legea 35/2008 prevede la articolul 26, alineatul 2, că listele electorale permanente se întocmesc pe localități și cuprind pe toți cetățenii cu drept de vot care domiciliază în localitatea pentru care ele au fost întocmite. Astfel, cetățenii din străinătate ar fi fost excluși.