Ambasadorul Germaniei: E EXCLUSĂ aderarea completă a României la Schengen fără un raport satisfăcător pe MCV în 2012

Ambasadorul german la București, Andreas von Mettenheim, a declarat, pentru MEDIAFAX, că, în opinia sa, este exclus ca statele UE să decidă asupra aderării complete la spațiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie raportul suplimentar pe MCV, „cu un conținut satisfăcător”.

Menționând că libera circulație în interiorul Uniunii Europene este un bun de mare preț, diplomatul german precizează că, de aceea, Guvernul federal se implică hotărât pentru ca, odată cu îndeplinirea tuturor condițiilor, regimul Schengen să poată fi aplicat în întregime și României, și Bulgariei.

Andreas von Mettenheim amintește că, așa cum se știe, condițiile tehnice necesare aderării au fost îndeplinite, dar că până acum nu a existat nicio înțelegere privind aderarea completă, deoarece, în urma deficiențelor statului de drept și a lipsei progreselor în domeniul combaterii corupției precum și în cel al reformei în justiție, constatate de ani de zile în cadrul activităților de monitorizare în domeniile justiție și afaceri interne, aderarea completă la Schengen nu părea, până în prezent, să fie posibilă din punct de vedere politic.

Întrebat dacă Guvernul Federal mai susține varianta aderării în doi pași, cu frontierele aeriane și maritime în prima fază până la sfârșitul lui 2012, iar apoi cea terestră în 2013, ambasadorul a răspuns: „Da, în proporție de 100%”.

El a amintit că Germania a condiționat continuarea procesului de aderare de raportul Comisiei Europene privind progresele României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) și că raportul publicat la 18 iulie relevă progresele făcute de România în cei 5 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, însă se referă și la preocupările față de ireversibilitatea și sustenabilitatea reformelor, „preocupări care au fost întărite de recentele evoluții în planul politicii interne a României”.

„Din acest considerent, Comisia pornește de la premisa că actualele controverse politice din România periclitează într-o mare măsură progresele obținute până acum și dovedesc că multe reforme încă nu sunt bine ancorate. De aceea, Comisia va întocmi, până la sfârșitul acestui an, un alt raport în cadrul MCV pentru a evalua dacă s-a ținut cont de preocupările sale și dacă principii-cheie precum statul de drept și independența actului de justiție, ca parte a echilibrului puterilor într-o democrație care funcționează în mod corespunzător, se bucură de o recunoaștere socială mai amplă”, menționează Andreas von Mettenheim.

În opinia sa, raportul suplimentar din luna decembrie constituie „o mare șansă pentru Guvernul României pentru a înlătura preocupările celor de la Bruxelles”.

Diplomatul german precizează că pornește de la premisa că Guvernul de la București se va folosi de această șansă.

Întrebat care este poziția Guvernului Germaniei privind desfășurarea în continuare la nivel european a discuțiilor referitoare la aderarea celor două țări la Schengen, ambasadorul răspunde: „Consider că este exclus ca statele membre ale Uniunii Europene să decidă asupra aderării complete la spațiul Schengen înainte să fi fost publicat în decembrie acest raport suplimentar cu un conținut satisfăcător. În opinia mea, acest lucru are pentru România două semnificații: să continue energic reformele în justiție și combaterea corupției, însă în același timp să perceapă actuala criză politică ca pe o șansă pentru un nou început din punct de vedere politic”.

El subliniază că „toate forțele politice ar trebui să regăsească, în cel mai scurt timp, calea spre o conviețuire constructivă în interesul României și al cetățenilor români”.

În 18 iulie, președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a declarat, în prezentarea raportului privind MCV, că România a făcut un pas înapoi de pe buza prăpastiei, dar că trebuie să-și respecte angajamentele, situația urmând a fi monitorizată și un nou raport adoptat în acest an.

„Vom continua să monitorizăm situația (…) Un nou raport va fi adoptat până la sfârșitul anului”, a spus Barroso, care a arătat că prin acest document se va constata dacă autoritățile de la București au dat răspuns îngrijorărilor ridicate de Comisia Europeană.

El a asigurat că va fi monitorizată în continuare „cu mare atenție” evoluția din România și respectarea angajamentelor asumate de către premierul Victor Ponta pentru reinstaurarea respectului pentru statul de drept și independența sistemului judiciar.

Barroso a arăta că evenimentele din precedentele trei săptămâni din România au fost o sursă de îngrijorare pentru Comisia Europeană și UE, iar acestea „au zdruncinat” încrederea în România.

În 21 iulie, ministrul de Externe, Andrei Marga, declara, la Realitatea TV, că are „sentimentul lăuntric” că România va adera la spațiul Schengen parțial în această toamnă, existând sprijinul Franței, însă decizia se va lua în funcție de organizarea referendumului.

Marga a precizat că în privința raportului CE privind MCV sunt multe țări membre UE care „leagă” acest raport de aderarea la spațiul Schengen.

„Ideea aderării în două trepte, deci în această toamnă spre iarnă cu frontierele maritimă și aeriană și în primăvară cu frontierele terestre, această soluție propusă la origini de Germania, agreată de Franța, sau în orice caz, asupra căreia au căzut de acord, soluția rămâne valabilă. Până la această oră reprezentanții Franței au spus că ei merg pe această soluție, urmează să vedem în zilele viitoare care este opinia de la Berlin”, a declarat Marga.

Ministrul german de Interne Hans-Peter Friedrich și-a exprimat îndoiala cu privire la o aderare apropiată a României și Bulgariei la Spațiul Schengen, într-un interviu publicat miercuri, relatează AFP.

„Se poate ca anularea prevăzută a contoalelor pe aeroporturi și în porturi să fie întârziată în continuare”, a declarat ministrul pentru cotidianul regional german Hamburger Abendblatt, adăugând că „nu vede pentru mult timp (de-acum înainte) deschiderea frontierelor terestre”.

„Din nefericire, evoluția din Bulgaria nu este atât de avansată pe cât puteam spera. România se angajează pe o cale politică îndoielnică. Trebuie să ne uităm, desigur, în cadrul unei aderări a unei țări la Spațiul Schengen la situația (cu privire la) statul de drept”, a precizat Hans-Peter Friedrich.

În septembrie, Uniunea Europeană (UE) urmează să analizeze din nou aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, după cinci ani de la aderarea la Uniune, pe 1 ianuarie 2007.