RECENSĂMÂNTUL POPULAȚIEI, rezultate preliminare. Peste 99% dintre români locuiesc în gospodării proprii

Aproape 7,1 milioane de gospodării au fost înregistrate la recensământ, 99,1% din populația stabilă locuiește în gospodării proprii și 0,9% în cămine studențești, cămine de bătrâni, instituții de protecție a copilului sau sunt persoane fără adăpost, potrivit rezultatelor preliminare.

Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor a comunicat, vineri, că din datele preliminare centralizate rezultă că populația stabilă a României este de 19.043.767 de persoane.

La recensământul din 2011 au fost înregistrate 7.086.394 de gospodării ale populației, constituite din 18.873.000 persoane. Astfel, 99,1% din populația stabilă preliminară a țării se regăsește în gospodăriile populației, restul fiind în gospodării instituționale (cămine studențești, cămine de bătrâni, instituții de protecție a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost.

De asemenea, potrivit datelor preliminare ale recensământului, au fost înregistrate 5.104.662 de clădiri, în care se află 8.450.942 de locuințe convenționale, având 22.741.372 de camere de locuit.

Din cele peste 5,1 milioane de clădiri cu locuințe, 1.364.897 sunt în municipii și orașe și 3.739.765 sunt în comune. În ce privește locuințele convenționale, 4.583.045 sunt în municipii și orașe, iar 3.867.897 sunt în comune. Din totalul camerelor de locuit, 11.418.978 sunt în municipii și orașe și 11.322.394 sunt în comune.

Chiar dacă numărul clădirilor cu locuințe din mediul urban reprezintă numai 26,7% din totalul înregistrat la nivelul țării, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuințe, astfel încât ponderea locuințelor convenționale din mediul urban (54,2%) o depășește pe cea din mediul rural.

Structura fondului de locuințe pe forme de proprietate evidențiază menținerea proprietății private particulare ca preponderență: 98,2% din totalul locuințelor convenționale (97,5% în municipii și orașe, respectiv 99,1% în comune), urmată de proprietatea de stat, ce deține o pondere de 1,5% (2,1% în municipii și orașe, respectiv 0,7% în comune). Celelalte forme de proprietate dețin împreună restul de 0,3% din numărul total de locuințe convenționale.

Din totalul preliminar al locuințelor convenționale, 66,7% (5.638.465) au alimentare cu apă în locuință (91,6% dintre locuințele din municipii și orașe și 37,2% dintre cele din comune).

Cele mai mari ponderi ale locuințelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în București (96,8%) și județe Brașov (89,5%), Timiș (85,0%), Constanța (84,7%), Hunedoara (84,0%), Sibiu (82,0%) și Cluj (80,8%).

La nivel național, 84,6% (7.146.931) din locuințele convenționale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinței (93,6% în municipii și orașe și 73,9% în comune).

În București, 96,2% din totalul locuințelor convenționale dispun de bucătărie în interiorul locuinței. În 16 județe se înregistrează ponderi ridicate (peste 85,0%) ale dotării locuințelor cu bucătărie, respectiv Timiș, Ilfov, Brașov, Harghita, Covasna, Sibiu, Mureș, Constanța, Hunedoara, Satu Mare, Prahova, Arad, Cluj, Bihor, Caraș-Severin și Giurgiu.

Dotarea locuințelor cu baie este mai redusă, numai trei din cinci locuințe au cel puțin o baie în interiorul locuinței (61,9%, respectiv 5.230.511 locuințe). Discrepanța dintre medii este mare, 88,0% dintre locuințele înregistrate în mediul urban și doar 31,0% dintre cele aflate în mediul rural dispunând de baie în interiorul locuinței.

În București, 95,2% din totalul locuințelor convenționale dispun de baie în interiorul locuinței. În județele Brașov, Constanța, Hunedoara, Timiș, Cluj și Sibiu, mai mult de trei sferturi dintre locuințe au baie în interiorul locuinței.

Totodată, 65,1% (5.504.450) din totalul locuințelor convenționale au instalații de canalizare la o rețea publică sau la un sistem propriu, 96,6% (8.166.508) sunt dotate cu instalații electrice și 44,4% (3.755.761) au încălzire centrală (termoficare sau centrală termică proprie).

Procentajul locuințelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuințelor, adică circa un milion de persoane, cuprinzând populația plecată în străinătate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine să îi declare în țară și populația necontactată.

Procente mai ridicate (în total număr de locuințe la nivelul localității) s-au înregistrat la nivelul orașelor mari: București (6,0%), Timișoara (5,8%), Iași (3,0%), Constanța (2,9%).

„În consecință, rezultatele preliminare vor suferi modificări în procesul de prelucrare și finalizare a numărului populației României prin operații de corectare/imputare, urmărind determinarea mai exactă a numărului persoanelor nerecenzate și includerea lor, pe de o parte, în populația stabilă și, pe de altă parte, prin coroborare cu alte surse de date, în estimarea numărului de emigranți”, a precizat Comisia Centrală pentru Recensământul Populației și Locuințelor.

Rezultatele definitive ale Recensământului Populației și al Locuințelor 2011 vor fi anunțate în semestrul al doilea al anului 2013.

Recensământul Populației și Locuințelor a avut loc în perioada 20-31 octombrie 2011.

Eurostat a fixat pentru recensământul din 2011 un termen de furnizare a datelor finale de 27 de luni, ceea ce echivalează cu începutul anului 2014.