Prima pagină » Economic » Sute de români care după 2007 și-au cumpărat case în Ungaria vor să le vândă din cauza crizei

Sute de români care după 2007 și-au cumpărat case în Ungaria vor să le vândă din cauza crizei

Casele ieftine și taxele mai mici au determinat sute de arădeni să-și cumpere locuințe în Ungaria, după aderarea la UE, mulți mutându-se acolo si făcând naveta la Arad, la locurile de muncă. Acum, în Ungaria taxele s-au mărit, alimentele și transportul s-au scumpit, astfel că românii își vând casele.

Casele ieftine și taxele mai mici au determinat sute de arădeni să-și cumpere locuințe în Ungaria, după aderarea la UE, mulți mutându-se acolo si făcând naveta la Arad, la locurile de muncă. Acum, în Ungaria taxele s-au mărit, alimentele și transportul s-au scumpit, astfel că românii își vând casele, informează Mediafax.

Din 2007, când România a aderat la Uniunea Europeană, orice persoană fizică poate să-și cumpere o locuință în comunitatea europeană, iar tranzacțiile imobiliare au explodat în localitățile ungare aflate lângă graniță, transmite corespondentul Mediafax.

Battonya (Bătania), Gyula sau Dombegyhaza au devenit principalele destinații ale arădenilor care își doreau o casă de vacanță sau chiar un nou domiciliu, pentru că prețurile locuințelor de acolo erau cu mult sub cele din județ.

„Numai în Battonya s-au mutat în ultimii cinci ani aproximativ 350 de familii de români, majoritatea din Arad. Cum populația orășelului este de circa 5.600 de locuitori, venirea acestor familii a însemnat întărirea comunității de români, care era până atunci de aproximativ 300 de familii băștinașe”, spune președintele Autoguvernării Românilor din Ungaria, Traian Cresta.

El este viceprimar în orășelul Battonya, aflat la numai șase kilometri de granița română.

„La ultimele alegeri, cele din 2010, am candidat pentru Consiliul Local ca independent din partea comunității române și am câștigat peste 20 la sută din voturi. M-am clasat pe locul trei ca voturi și am fost ales viceprimar”, spune Cresta.

Potrivit acestuia, arădenii au ales casele din micul orășel ungar mai ales pentru prețurile mici.

„În 2007, prețurile erau foarte bune la case, cu mult sub cele din Arad. Mulți au ales să cumpere aici case de vacanță, dar alții s-au mutat cu familiile și au continuat să facă naveta la Arad, unde și-au păstrat locurile de muncă. Aici, taxele plătite la primărie erau mult mai mici decât la Arad, iar utilitățile mai ieftine. Liniștea, curățenia din oraș au fost alte avantaje”, afirmă viceprimarul.

Orașul Battonya aflat în sud-estul Ungariei. (FOTO: Wikipedia)

În ultimul an, trendul s-a schimbat, iar sute de proprietari de case din Ungaria vor acum să le vândă, mulți scăzând prețul și la jumătate față de cât au plătit.

Experții imobiliari din Arad afirmă că cererea de case în Ungaria s-a prăbușit, iar cei care vând stau cu anunțurile de luni întregi, fără a avea oferte.

„Eu am sesizat fenomentul de un an și jumătate pentru că firma pe care o conduc are parteneriate cu bănci din Ungaria care oferă cumpărătorilor din România credite pentru nevoi imobiliare. De la începutul anului trecut nu am mai avut nicio cerere pentru astfel de credite, deși ele mergeau bine înainte”, spune expertul imobiliar Marius Sălăjan.

El are în portofoliu vânzarea a peste o sută de case din Ungaria, majoritatea în zona de frontieră și cu proprietari români.

„Prețul s-a prăbușit. Sunt vile care au fost cumpărate cu 40 sau 50 de mii de euro, iar proprietarii le vând acum cu 20 sau 23 de mii de euro. Casele mici, care acum cinci ani erau cumpărate de români cu prețuri între 5.000 și 20.000 de euro au fost îmbunătățite considerabil, prin investiții făcute de noii proprietari, însă prețul de vânzare este mai mic sau similar cu cel de achiziție”, mai spune Sălăjan.

Un alt agent imobiliar, Mara Nastasău, afirmă că are zeci de case din Battonya și Dombegyhaza scoase la vânzare de proprietari români, de la începutul anului.

„O casă bătrânească, dar cu teren de peste o mie de metri pătrați costă de la 5.000 de euro la 15.000, chiar și de două ori mai puțin decât în județul Arad, la aceleași condiții de locuit. Au fost cumpărate de români care urmau să investească în ele, însă criza i-a blocat și acum vor să-și recupereze banii”, spune Nastasău.

Românii care au decis să-și vândă proprietățile din Ungaria au motive diferite, însă cei mai mulți afirmă că scumpirea carburantului este cauza principală, pentru că nu-și mai permit naveta. De asemenea, și taxele în Ungaria au crescut, la fel și prețul alimentelor și tarifele la utilități.

„Din 2008 locuiesc în Battonya, iar atunci nu mi s-a părut că distanța de 28 de kilometri până la Arad e mare. Acum benzina e prea scumpă, iar la Arad tot trebuie să ajung cel puțin de trei ori pe săptămână, pentru că mama mea este bolnavă. Nici viața în Ungaria nu mai e la fel de ușoară ca atunci, acum sunt mai mari taxele, utilitățile și mâncarea sunt mai scumpe”, spune Iudita Orosz, care își vinde casa cu 23.000 de euro. A cumpărat-o cu 25.000 de euro și a mai investit trei mii, astfel că va ieși în pierdere dacă va găsi client.

„Pe mine m-a atras orășelul pentru că e ca o mică stațiune, ștrandul termal de aici fiind frecventat mai mult de români. Mergeam des la ștrand înainte să îmi cumpăr o căsuță de vacanță, dar acum și prețul de intrare a sărit de la 650 la 900 forinți într-un an. Înainte mergeam în Ungaria la cumpărături pentru că alimentele de bază erau mai ieftine, dar acum situația este inversă. Viața e scumpă acolo, mai ales dacă o trăiești cu salariul din România. În Battonya se plătește o taxă de 6.800 de forinți pe casă, indiferent de mărime, adică aproape dublu față de 2007”, spune un proprietar român angajat la o fabrică de la marginea Aradului.

Alți români care au case de vacanță în Battonya spun că și le-au găsit sparte.

„Nu ne mai permitem să mergem în fiecare week-end să ne relaxăm că transportul ne costă. Hoții știu care sunt casele nelocuite ale românilor și le sparg. Eu mi-am găsit ușa forțată și o parte din mobilier furat. Nu merită să o mai țin dacă nu stau acolo”, spune o femeie din Arad care își vinde casa cu 11.000 de euro, față de 12.500 cât a dat pe ea. E o casă cu doar două camere, însă din cărămidă și cu teren de 1.100 de metri pătrați.

La rândul său, președintele Autoguvernării Românilor din Ungaria, Traian Cresta, consideră că plecarea românilor este legată de criza economică.

„Este un fenomen de actualitate cauzat mai ales de criză, dar și de costurile transportului, pentru că foarte mulți dintre românii care locuiesc aici muncesc la fabrici din România. Unii se plâng de spargeri, dar ele se dau și la casele ungurilor, pentru că așa e când scade nivelul de trai, ia amploare infracționalitatea”, spune Cresta.

Prețurile caselor din orașul Battonya sunt mai mici decât în sate ale județului Arad. O casă de cărămidă construită în 1980, cu trei camere, de 120 de metri pătrați și 1.440 de metri pătrați de teren, se vinde cu 20.000 de euro. Proprietarul spune că a făcut îmbunătățiri majore și are centrală pe gaz și pe lemne.

În Dombegyhaza, la opt kilometri de Battonya, o casă de 180 de metri pătrați, cu patru camere și teren de 2.000 de metri pătrați, se vinde cu 21.000 de euro.

Chiar dacă oferă case la prețuri avantajoase, raportat la condițiile de locuit, românii adoptați o vreme de țara vecină nu reușesc să le vândă.

Ei spun că singura lor speranță este că vor convinge alți români să le ia locul dincolo de graniță, pentru că ungurii nu prea cumpără locuințe în estul țării. Din cauza șomajului ridicat din această regiune, mulți tineri au migrat spre centrul țării, lăsând loc românilor amatori de prețuri mici la locuințe, dar cu locuri de muncă asigurate în țara natală.

Citește și