VIDEO | 20 de ani de DNA. Klaus Iohannis: „Instituția a devenit un reper în Europa” / Crin Bologa: „Avem în lucru dosare cu prejudicii de 4 miliarde de euro” / Cătălin Predoiu: „DNA este un câștig instituțional uriaș pentru statul român”

La împlinirea a 20 de ani de activitate, Direcția Națională Anticorupție organizează un eveniment aniversar în ziua de marți, 27 septembrie 2022, ora 11:00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Național din București (Str. Constantin Mile), la care va fi invitat președintele României, Klaus Iohannis.

UPDATE. Laura Codruța Kovesi: Este un privilegiu al Parchetului European de a colabora cu dumneavoastră

„În cei 20 de ani, DNA a demonstrat ce înseamnă să fii o instituție independentă. S-au efectuat investigații față de persoane care păreau de neatins și s-a demonstrat că legea este egală pentru toți. I-ați făcut mândri pe români.

I-ați făcut să creadă în instituții, i-ați făcut să creadă în statul de drept. Prin munca voastră, ați contribuit la schimbarea mentalităților, la sensibilizarea societății cu privire la gravitatea fenomenului corupției.

Îmi amintesc de anii în care am lucrat împreună în DNA, multă muncă, vremuri dificile. Am fost suspuși unor atacuri constante din cauza investigațiilor noastre, dar noi am continuat cu profesionalism și consecvență. Acesta a fost cel mai bun răspuns. Ne-a făcut mai puternici.

Astăzi vreau să vă mulțumesc tuturor pentru solidaritate, curaj și hotărâre, pentru că nu ați renunțat. O instituție este puternică la fel ca persoanele care o fac să funcționeze. Sunteți curajoși și puternici. Este un privilegiu al Parchetului European de a colabora cu dumneavoastră. Cred că sunt în măsură să spun această.

În activitatea mea de zi cu zi am aceeași determinare și aceeași hotărâre, același spirit pe care l-am avut când am lucrat împreună. La mulți ani, dragi colegi! La mulți ani, DNA! Rămâi puternică și independentă!”, a transmis Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European.

UPDATE. Cătălin Predoiu: Ministerul Justiției va continua să sprijine eforturile dumneavoastră pentru perfecționarea instituției și combaterea corupției

„Doresc să vă asigur de sprijinul instituțional al ministerului Justiției pentru consolidarea capacității judiciare și administrative a DNA, pentru independența sa și continuarea combaterii energice a corupției în toate sferele societății. În ciuda unor speculații nefondate, proiectele legilor justiției dezbătute chiar în aceste zile în Parlament, sunt proba celor de mai sus.

Dincolo de orice considerație sau speculații, DNA este un câștig instituțional cert uriaș pentru statul român, pentru societate și pentru cetățeni. De aceea, el se cere consolidat și perfecționat în continuare, pentru că răspunde unei nevoi legitime a cetățenilor: combaterea corupției politice, administrative, financiare, corupției mici și corupției mari. Legea conferă DNA o mare putere, iar DNA are obligația să o folosească fără menajamente în combaterea corupției. Cu cât mai mare această putere, cu atât mai mare responsabilitatea pentru folosirea ei fără abuzuri și greșeli.

Doamnelor și domnilor, există în continuare numeroase provocări care trebuie confruntate pentru a perfecționa activitatea DNA: îmbunătățirea logisticii, rezolvarea deficitului de procurori, detalierea regulilor privind poliția judiciară și așa mai departe. Cunosc așteptarea dumneavoastră în privința extinderii competențelor, chestiune care trebuie discutată structurat în cadrul colegial cu DIICOT și cu Procurorul general.

Cunosc și nemulțumirea dumneavoastră legată de neîntoarcerea competențelor după desființarea SIIJ, competențe pierdute în 2018, dar reamintesc că soluția aleasă de minister și legiuitor a fost singura acceptată de majoritatea reprezentanților sistemului judiciar aleși în CSM, împrejurare care sugerează atât anumite concluzii pentru trecut, cât și estimări legate de viitor. Ministerul Justiției va continua să sprijine, în cadrul competențelor, eforturile dumneavoastră pentru perfecționarea instituției și combaterea corupției.

Poate că cea mai mare provocare pentru DNA, în perioada următoare, este, însă, forjarea și perfecționarea unei culturi instituționale moderne, a unei mentalități moderne, plecând de la ceea ce așteaptă cetățeanul plătitor de taxe de la o instituție anticorupție, de la așteptarea ca banul public să fie folosit eficient și cu rezultate atât în prevenția corupției, cât și în condamnarea infractorilor și recuperarea prejudiciilor.

Gândiți-vă, de asemenea, nu numai la ceea ce așteaptă un cetățean onest, care nu are de-a face cu DNA, dar și la cea ce așteaptă un cetățean onest care, dintr-un complex de împrejurări, are temporar o calitate în procedurile DNA. Un cetățean care se știe nevinovat așteaptă un procuror competent, imparțial, independent, fără altă agendă decât cea a legii și de bună credință, adică un procuror profesionist, așa cum sunt convins că sunteți. 

De asemenea, sunt convins că pe aceast drum, DNA va continua să aducă servicii societății și cetățenilor”, a declarat Cătălin Predoiu, ministru al Justiției.

UPDATE. Alina Corina Corbu: România și-a asumat obligații internaționale privind combaterea tuturor formelor de corupție

„Doamnelor și domnilor, corupția este o formă insidioasă de criminalitate, care este periculoasă nu doar prin efectele sale directe, dar și prin împrejurarea că afectează însăși încrederea cetățeanului în supremația legii și incapacitatea statului de a o impune tuturor subiecților de drept, inclusiv lui insuși, atunci când este cazul. De aceea, nu cred că trebuie să mai subliniez încă o dată importanța socială și speranța socială investite în instituția pe care o reprezentați.

Statisticile disponibile la nivel mondial dovedesc că, în perioadele de criză, riscurile legate de corupție cresc, odată cu relaxarea regulilor privind utilizarea fondurilor publice sau a necesității acoperirii unor nevoi de caracter excepțional. De mai mulți ani traversăm o astfel de perioadă, mai întâi generată de pandemie, acum de riscurile majore de securitate, în special în această parte a lumii.

De aceea, este cu atât mai important ca instituția dumneavoastră să protejeze societatea de faptele penale de această natură, prin asigurarea unor anchete prompte și eficiente acestora. În același timp, nu trebuie să uităm că scopul procesului penal este dual. Cei vinovați trebuie pedepsiți și, în egală măsură, nicio persoană nevinovată nu trebuie supusă represiunii nedrepte.

Doamnelor și domnilor, România și-a asumat obligații internaționale privind combaterea tuturor formelor de corupție. Prin urmare, tuturor instituțiilor, dar în special domniilor voastre, vă revin principalele obligații juridice, sub aspectul realizării acestor obiective. Dincolo de aceste imperative juridice, sunt și acelea morale și profesionale, care sunt inerent legate de profesia dumneavoastră, dar și de atribuțiile concrete ale instituției pe care o reprezentați.

Dacă există și în prezent o anume polarizare a societății în ceea ce privește activitatea instituției dumneavoastră, aceasta nu privește în niciun caz rațiunea de a fi a Direcției Naționale Anticorupție, și-anume, combaterea corupției, cu privire la care cred că s-a atins un atât de necesar consens la nivel social și instituțional. De aceea, aș vrea să vă transmit același mesaj pe care l-am transmis și colegilor mei la aniversarea Înaltei Curți.

Cheia stă în profesionalism, în dedicație și în evoluție profesională continuă, încercând întotdeauna să fim mai buni, mai eficienți, mai rapizi, asigurându-ne că suntem imparțiali și proiectând în toată activitatea noastră valorile supreme ale unui proces echitabil. Vom fi și veți fi capabili de a depăși percepțiile negative, de a ne menține și de a vă menține prestigiu public, iar obținerea susținerii societății este cea mai importantă garanție a independenței noastre, chiar și atunci când unele dintre soluțiile la care ajunge, pe baza probelor administrate, pot fi impopulare.

În încheiere, aș dori să urez instituției dumneavoastră și mai ales oamenilor care o compun, înțelepciune, echilibru și curaj în îndeplinirea acestor atribuții esențiale pentru asigurarea ordinii sociale și a funcționării eficiente și corecte a tuturor agenților statului în raporturile lor cu cetățeni”, a declarat Alina Corina Corbu, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție.

UPDATE. Klaus Iohannis: Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună

„În urmă cu două decenii, ferm angajată pe drumul european, țara noastră a decis înființarea unei structuri specializate în combaterea faptelor de corupție, în special a corupției la nivel înalt.

Pentru un stat aflat în plină tranziție, acest demers a fost unul de importanță capitală din perspectiva reformelor structurale care au avut loc la nivelul administrației centrale și locale.

În Uniunea Europeană, eforturile de control și de combatere a corupției au reprezentat și reprezintă, în realitate, moduri de construcție a statelor moderne și de consolidare a democrațiilor, bazate pe valorile statului de drept, în care legea protejează binele comun, cetățenii și drepturile acestora. În urmă cu două decenii, percepția publică în țara noastră era că societatea românească se confrunta cu fenomenul corupției la toate nivelurile sale și că nu existau mijloace eficiente pentru a lupta cu acest flagel.

Dacă obiceiurile bune au nevoie de legi ca să dăinuie, și legile, pentru a fi respectate, au nevoie de asumarea unor principii morale la un nivel profund al societății.

Înființarea Parchetului Național Anticorupție, ca o structură puternică în ofensiva împotriva corupției, a reprezentat un prim semnal al asumării luptei împotriva corupției de către România la cel mai înalt nivel și pe termen lung. În toți acești ani, țara noastră s-a schimbat radical, prin dezvoltarea capacității sale instituționale, prin creșterea nivelului de transparență și integritate în sectorul public și prin transformarea economică și democratică pe care a cunoscut-o. S-au schimbat și mentalitățile, iar societatea românească nu mai tolerează lipsa de corectitudine în viața publică.

Cu începuturi inerent timide și marcate de clarificări ale statutului, dificultăți organizatorice sau uneori legate chiar de lipsa voinței politice de a asigura funcționarea acestei instituții, Direcția Națională Anticorupție a făcut progrese mari, ajungând un model la nivel european, furnizor de expertiză și bune practici în lupta împotriva corupției.

Parcursul DNA nu a fost, însă, lipsit de obstacole, regrese sau chiar eșecuri punctuale. Ele trebuie să fie evaluate onest, obiectiv, pentru că numai așa se poate învăța din lecțiile trecutului, păstrând mereu în minte obiectivul unei constante îmbunătățiri a activității, în slujba societății și a binelui comun.

O societate în care corupția este combătută riguros, care are mecanisme de control și echilibru, în care responsabilitatea decidenților față de cetățeni este una reală sau în care sentimentul că nimeni nu e mai presus de lege este unul generalizat reprezintă o societate puternică și stabilă.

Lupta împotriva corupției este sinonimă cu lupta pentru societatea mai bună pe care ne-o dorim. Ea nu trebuie să fie apanajul exclusiv al unei instituții, ci un angajament comun al tuturor factorilor decizionali.

În acest efort comun, acțiunea instituției dumneavoastră este una crucială pentru modernizarea statului și pentru prevenirea și înlăturarea conduitelor care riscă să îi încetinească sau chiar să îi blocheze dezvoltarea.

Prin rezultatele sale, prin efortul susținut al procurorilor și al întregului personal din cadrul DNA, instituția a ajuns un reper în regiune și în Europa. Rapoartele Mecanismului de Cooperare și Verificare au evidențiat de fiecare dată progresul gradual realizat în domeniu, dar și neajunsurile sau obiectivele a căror îndeplinire stagna.

Sunt convins că fără contribuția decisivă a Direcției Naționale Anticorupție în combaterea corupției la nivel înalt și a corupției sistemice, societatea românească ar fi arătat cu totul altfel astăzi. România este acum un pol de stabilitate în regiune și un partener strategic pentru partenerii noștri din cadrul NATO și din Uniunea Europeană.

Doamnelor și domnilor,

Cu fiecare pas realizat în combaterea corupției la toate nivelurile, suntem mai aproape de încheierea MCV, de aderarea la spațiul Schengen și la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

O societate în care corupția este sancționată le dă cetățenilor încredere în stat și le transmite investitorilor și partenerilor externi că există predictibilitate și stabilitate.

În ultimii ani, provocările nu au fost deloc puține, dimpotrivă. Pandemia de COVID-19 a scos în evidență noi riscuri în lupta anticorupție, legate de achizițiile publice, de alocarea și gestionarea fondurilor necesare depășirii crizei sanitare, de integritatea în sistemul medical.
Restrângerea competențelor DNA prin preluarea unor atribuții de către Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție, legislația lipsită de predictibilitate, absența unui dialog real în interiorul sistemului judiciar sau decizii ale instanței constituționale cu impact asupra dosarelor instrumentate sunt doar câteva aspecte care au influențat activitatea și rezultatele instituției.

Pentru ca munca dumneavoastră să aibă ecoul așteptat de societate, este nevoie de o legislație clară, coerentă, care să garanteze independența justiției și să creeze mecanismele necesare pentru buna funcționare a parchetelor. Mai mult, reforma legilor justiției trebuie să fie finalizată în acord cu recomandările organismelor europene.

Coincidența face ca acest moment aniversar al DNA să aibă loc în perioada în care Parlamentul dezbate proiectele legilor justiției, propuse de Guvern în luna august, după un proces complex de elaborare a acestora, bazat pe consultări publice, cu sistemul judiciar și cu Comisia Europeană.

Rezultatul dezbaterilor parlamentare trebuie să răspundă dezideratelor pe care le-am menționat. Totodată, este nevoie de resurse umane suficiente, calificate și de alocări bugetare care să permită desfășurarea activității în condiții optime, acestea constituind inclusiv obiective asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Lupta împotriva corupției a fost și rămâne un obiectiv al mandatelor mele de Președinte al României. În această perioadă complicată, avem nevoie mai mult ca oricând de un stat funcțional, în care autoritățile colaborează în spiritul loialității constituționale, de politicieni și funcționari publici onești, de o cultură solidă a integrității, inclusiv în mediul privat, și de promovarea valorilor europene.
Doamnelor și domnilor,

Vă revine responsabilitatea de a continua combaterea corupției cu profesionalism și perseverență, într-un respect deplin pentru drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor.

Felicitări tuturor profesioniștilor care, prin munca lor și prin dedicare, au adus rezultate notabile! Vă doresc reușite în continuare, pe măsura așteptărilor întregii societăți!

Vă mulțumesc!”, a declarat Iohannis.

UPDATE. Crin Bologa: Avem în lucru dosare cu prejudicii de 4 miliarde de euro

„Înființarea Parchetului Național Anticorupție, în anul 2002, transformat, apoi, în Departamentul Național Anticorupție și, în anul 2005, în Direcția Națională Anticorupție, a fost o necesitate a istoriei societății românești postdecembriste. Cetățenii României erau dezamăgiți pentru că țara era captivă unor rețele care fraudau resursele publice și, de asemenea, puneau în pericol intrarea țării în Uniunea Europeană.

Lupta anticorupție erau condiție esențială pentru încheierea procesului de aderare și este un factor determinant pentru menținerea parcursului nostru european și dezvoltarea societății românești. Rezultatele Direcției Naționale Anticorupție au fost importante pentru admiterea României, la data de 1 ianuarie 2007 și, începând de atunci, de comun acord, Uniunea Europeană și România au instituit mecanismul de cooperare și verificare, un instrument menit să asigure în țara noastră respectarea statului de drept și lupta anticorupție.

De-a lungul existenței sale, Direcția Națională Anticorupție a avut atât momente mai bune, cât și momente mai grele, dar în permanență a fost eficientă, devenind un model de organizare și funcționare pentru alte structuri anticorupție, din diverse state ale lumii.

Obstacole întâlnite nu ne-au doborât, ci ne-au făcut mai puternice și ca urmare a activității noastre, România a avut acces la fonduri europene de ordinul miliardelor de euro, iar pentru bugetul public au fost salvate resurse financiare de aceleași proporții. Am evoluat instituțional, am strâns rândurile și, în prezent, avem rezultate deosebite în combaterea corupției. Scopul nostru este să efectuăm investigații penale profesioniste, cu un standard ridicat al mijloacele de probă, cu garantarea drepturilor și libertăților cetățenilor și a prezumției de nevinovăție.

Folosesc acest prilej pentru a asigura cealalte instituții ale statului român, dar și pe partenerii noștri externi, de coperarea noastră onestă și loială, în scopul dezvoltării și modernizării societății românești. O caracteristică a ultimei perioade de timp o reprezintă lupta anticorupție în pandemie și cu un război nedrept în desfășurare, în apropierea granițelor țării noastre.

Cu atât mai mult, activitatea noastră trebuie să continue și să corespundă așteptărilor cetățenilor români și partenerilor noștri extern. Noi ne-am făcut datoria în ceea ce privește îndeplinirea criteriului de referință numărul 3 din mecanismul de cooperare și verificare, respectiv continuarea luptei anticorupție la nivel înalt și, din punctul nostru de vedere, acesta este realizat.

Le mulțumesc și felicit toate categoria din personal din cadrul Direcției Naționale Anticorupție pentru profesionalismul, curajul și consecvența cu care își duc la îndeplinire misiunea, o misiune esențială pentru această țară. Activitatea noastră este o dovadă a patriotismului nostru. Asigurăm cetățenii României că Direcția Națională Anticorupție este puternică și nu va face pași înapoi în lupta anticorupție.

În concluzie, Direcția Națională Anticorupție are un trecut, un prezent, dar și un viitor, mai ales dacă ne reportăm la faptul că avem în lucru dosare penale cu prejudicii de 4 miliarde euro. Totuși, pentru a atinge un rezultat durabil, eforturile autorităților investigative anticorupție trebuie conjugate cu voință politică, activități administrative de prevenire a corupției, dar și cu educarea consecventă a tinerelor generații, în spiritul corectitudinii și al respectării legii”, a declarat Crin Bologa, procurorul-șef al DNA.

La eveniment participă reprezentanți ai unor instituții publice din România și din străinătate, precum și ai autorităților specializate în combaterea corupției din alte state.