STUDIU: 25% dintre angajații români și-ar dori să aibă un șef-robot. Aceștia susțin că s-ar simți tratați în mod egal la locul de muncă
This browser does not support the video element.
Un sfert dintre angajații intervievați într-un studiu recent ar prefera un robot ca șef, argumentând că acesta ar fi mai obiectiv și imparțial. Totuși, specialiștii avertizează că lipsa interacțiunii umane ar putea avea consecințe negative pe termen lung.
Tehnologia avansează rapid, iar scenariile în care roboții preiau roluri importante în societate, inclusiv cel de șef, nu mai par atât de îndepărtate. Un studiu recent arată că 25% dintre angajații intervievați ar prefera să fie conduși de un robot. Aceștia cred că un șef-robot ar fi mai obiectiv și mai eficient, eliminând problemele de subiectivism și neînțelegerile frecvente din relațiile de muncă.
Comunicare fără bariere emoționale
Unul dintre principalele argumente aduse de susținătorii ideii de a avea un șef-robot este imparțialitatea acestuia. Mulți angajați consideră că un robot ar evalua performanțele fără a fi influențat de factori subiectivi, creând astfel un mediu de lucru mai corect și mai transparent. Roboții ar putea analiza obiectiv datele și performanțele angajaților, generând scoruri și obiective clare, bazate pe calcule exacte.
Pe lângă imparțialitate, susținătorii roboților-șefi consideră că aceștia ar elimina problemele de comunicare. Un robot nu ar interpreta greșit mesajele, nu ar avea zile proaste și nu ar fi influențat de emoții, asigurând astfel o comunicare clară și directă. Mulți angajați cred că acest lucru ar reduce conflictele la locul de muncă și ar facilita o înțelegere mai eficientă între șef și subalterni.
Dezavantajele șefilor-roboți
Cu toate acestea, specialiștii atrag atenția asupra unor dezavantaje majore ale șefilor-roboți. Lipsa interacțiunii umane ar putea avea efecte negative pe termen lung, iar entuziasmul inițial ar putea dispărea rapid. Oamenii ar putea resimți nevoia de a avea un șef uman cu care să poată discuta deschis, mai ales în momentele dificile.
Un alt dezavantaj al șefilor-roboți este faptul că aceștia nu au nevoi umane, cum ar fi somnul sau pauzele de masă. Aceasta ar putea crea o presiune suplimentară asupra angajaților, care s-ar putea simți suprasolicitați. De asemenea, lipsa emoțiilor umane ar putea face ca roboții să nu înțeleagă pe deplin nevoile și problemele angajaților.
Reluarea interacțiunii umane este necesară
Durata de funcționare a roboților și posibilele probleme tehnice reprezintă alte puncte de îngrijorare. De exemplu, dacă un robot-șef ar rămâne fără baterie sau ar avea defecțiuni, acest lucru ar putea crea haos la locul de muncă. În plus, capacitatea unui robot de a înțelege subtilitățile și complexitățile relațiilor interumane este limitată.
Deși la început ar putea părea o idee bună, pe termen lung, mulți angajați ar putea simți nevoia de a relua interacțiunea cu un șef uman. Acest lucru este important nu doar pentru rezolvarea problemelor de muncă, ci și pentru a menține un echilibru emoțional și social la locul de muncă.
Sursa: Prima Focus
Foto caracter ilustrativ / Sursa foto: Shutterstock
CITEȘTE ȘI: