26 septembrie 2021. Alegerile federale din Germania, sub amenințarea unor interferențe ”orchestrate” de la Moscova

Germania se pregătește de alegerile federale din 26 septembrie pentru un nou Bundestag, iar analiștii încearcă să anticipeze cum va arăta, ulterior, epoca post-Angela Merkel. Există temeri că Moscova nu va prefera doar un statut de observator atent al acestor alegeri, ținând cont de relația specială dintre Merkel și Putin, ci va încerca, așa cum a dorit și în Republica Moldova, să influențeze rezultatul scrutinului.

Potențiala interferență a Rusiei în alegerile parlamentare din Germania, făcând uz de practici similare cu cele aplicate în recentele alegeri din Republica Moldova (nu numai cele prezidențiale, unde se dorea ca Igod Dodon să obțină victoria în fața Maiei Sandu, ci și cele parlamentare, din luna iulie 2021) stârnește, firește, îngrijorare, dat fiind apetența Rusiei pentru rescrierea unor scenarii politice în funcție de propriile interese pe termen lung.

La alegerile parlamentare din luna septembrie, Angela Merkel, șefa Executivului german, nu va mai candida, dar va rămâne în funcție până când noul Guvern federal își va prelua mandatul.

Potrivit Bild, Oficiul Federal pentru Protecția Constituției a avertizat deja că alegerile federale din Germania ar putea ”trece în centrul spionajului și al influenței Rusiei”, iar un document al Ministerului de Interne german precizează că ”măsurile active” din Rusia reprezintă ”o amenințare serioasă”.

Același document prezintă o situație îngrijorătoare, în perspectiva viitorului scrutin. Ministerul de Interne avertizează că Rusia ”fură în prezent informații sensibile” pentru a efectua ”operațiuni de influențare și campanii de dezinformare” înainte de alegerile din 26 septembrie, din Germania.

Alegerile parlamentare din Moldova, un ”antrenament” pentru Rusia

Practic, monitorizarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova, din 11 iulie, a dezvăluit interferența clară a Moscovei în aceste alegeri, iar mulți analiști consideră că scrutinul pentru viitorul Parlament moldovenesc a fost doar un ”antrenament” pentru Rusia înaintea alegerilor parlamentare din Germania, programate să aibă loc pe 26 septembrie 2021.

În Republica Moldova, ”consultanții” FSB (Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse, succesor al KGB-ului, înființat oficial în 1995) ar fi consiliat direct operațiuni clandestine în mediul on-line și off-line, demonstrând decizia Moscovei de a interveni, în secret, în treburile interne ale Chișinăului.

Oficial, Rusia a urmărit îndeaproape pregătirea şi desfăşurarea alegerilor anticipate pentru Parlamentul Republicii Moldova, îndreptând degete acuzatoare către SUA și Uniunea Europeană și punând accent tocmai pe eventuale ”interferențe” în procesul electoral.

”În perioada preelectorală, Ministerul de Externe rus şi-a exprimat în repetate rânduri regretul cu privire la faptele de ingerinţă externă în procesele politice interne din Republica Moldova din partea SUA, Uniunii Europene şi a statelor sale membre. Cu toate acestea, partea rusă respectă rezultatele alegerilor şi se aşteaptă ca acestea să contribuie la armonia interetnică în societatea moldoveană”, declara Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe al Rusiei.

Vulnerabilitatea Germaniei în fața manipulării și acțiunilor malițioase ale Rusiei

Se poate observa că Rusia obișnuiește să atace frontal, acuzând alte state de ”intenții” lipsite de fair-play, însă, pe de altă parte, nu abandonează acțiunile prin care încearcă să-și consolideze poziția în astfel de situații.

În perspectiva alegerilor din 26 septembrie, mediul politic german – despre care se spune, în repetate rânduri că a fost și este instruit/construit după modelul rusesc – contribuie la sporirea vulnerabilității Germaniei în fața eventualelor manipulări și acțiunilor potențial malițioase ale Rusiei, din arsenalul cărora fac parte acordurile pentru energie, sprijinirea politicienilor pro-ruși și chiar posibile asasinate.

Nu o dată, guvernul german a închis ochii la politicile agresive electronice și virtuale promovate de Rusia împotriva sa, adoptând o atitudine de o toleranță cel puțin discutabilă.

Deja ”celebri” la nivel mondial, hackerii ruși au atacat mai multe servere ale Guvernului german, iar asemenea acțiuni nefaste nu ar trebuie să fie tolerate de executivul și poporul german, cu atât mai mult atunci când Rusia fuge de răspundere și impune Germaniei operațiuni energetice discutabile.

”Opțiunile energetice”, speculate constant de Rusia. Cum răspunde Europa

Relația Merkel-Putin a fost criticată, în repetate rânduri, cu atât mai mult în cazul gazoductului Nord Stream 2. Berlinul – interesat să mențină atât dialogul cu Kremlinul, cât și relația de afaceri – dorește gazul rusesc transportat prin gazoductul Nord Stream 2.

În acest context, trebuie amintit că numai în primele șapte luni ale acestui an, prin gazoductul care este funcțional deja – Nord Stream – au ajuns în Germania 33,7 miliarde de metri cubi de gaz. Anual, Nord Stream și Nord Stream 2 vor avea împreună o capacitate de transport de 110 miliarde de metri cubi de gaz.

Statele Unite ale Americii, Ucraina, dar și alte țări europene au reproșat Guvernului federal al Germaniei – și, implicit, Angelei Merkel –  că, prin Nord Stream 2, dependența de livrările de gaz din Rusia va crește considerabil, slăbind astfel poziția Kievului față de Moscova. Ucraina, de altfel, este principala țară de tranzit pentru livrările de gaz în Europa.

Dar Europa dispune deja de opțiuni energetice și ar trebui să forțeze Rusia să răspundă pentru acțiunile nocive înainte de semnarea acordurilor energetice.

• Măsurătorile cu privire la mediul înconjurător furnizate de Rusia sunt contestabile, corupte și evidențiate atât de acoperirea consecințelor dezastrului nuclear, care continuă și în prezent, cât și de lipsa standardelor în asigurarea extracțiilor responsabile de energie vândută ulterior în Europa.
• Eforturile Rusiei de negare și ascundere a distrugerilor ecologice, dictate de executiv, nu pot fi ignorate de guvernul german focusat pe protejarea mediului înconjurător.
• Activitățile nocive prin care Rusia contribuie la degradarea mediului înconjurător reprezintă o problemă urgentă, care trebuie abordată în cadrul tuturor angajamentelor guvernamentale germano-ruse și soluționată înainte de a avansa pe orice alt subiect bilateral.

”Schemele de finanțare” ale Rusiei ar putea fi aplicate și la alegerile federale din Germania

Rusia a pus la punct ”scheme de finanțare” pentru menținerea lui Igor Dodon la putere, înainte de alegerile prezidențiale care s-au desfășurat în Republica Moldova, în noiembrie 2020, a dezvăluit cotidianul german Bild.

Politica pro-europeană asumată deja de Maia Sandu a deranjat teribil, iar Rusia și-a permis cheltuieli însemnate pentru a-l sprijini pe Dodon. Numai că toate aceste scheme bine puse la punct nu au putut schimba soarta scrutinului.

Kremlinul ar fi investit, în total, 11.453 milioane de euro cu scopul de a-l face pe Igor Dodon noul președinte al Moldovei și pentru a-și consolida influența în Europa Centrală. Din această sumă impresionantă, patru milioane de euro ar fi avut destinația de mită pentru ”candidații prietenoși”, aceștia fiind cei care trebuiau să implementeze politica Kremlinului în Republica Moldova după alegeri. 528.000 de euro ar fi fost destinați unor ”proiecte media” de propagandă, iar 393.000 de euro erau ”dedicați” observatorilor electorali străini care trebuiau să afirme că ”alegerile au fost curate”.

În ultimă instanță, o jumătate de milion de euro fusese alocat pentru ”procesarea rezultatelor de către comisia electorală”, acesta fiind ultimul as din mâneca Kremlinului, în cazul în care Dodon se afla în fața unei înfrângeri. Totuși, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale din Moldova, partidul său – PAS – a fost câștigătorul alegerilor parlamentare din iulie 2021, dar aceste ”scheme de finanțare” și acțiuni prin care se încearcă influențarea unor alegeri din state suverane în interesul Rusiei nu pot fi neglijate.

Cu atât mai mult, pe data de 26 septembrie 2021, alegerile federale din Germania reprezintă un alt punct de cotitură, nu numai în ceea ce privește o epocă-post Angela Merkel, ci și o eventuală (re)desenare a interacțiunii viitoare (din punct de vedere politic și economic) cu Rusia lui Vladimir Putin.

Citește și:

• Maia Sandu este noul preşedinte al Republicii Moldova. Câte voturi a obținut Igor Dodon / Klaus Iohannis a felicitat-o pentru victorie
• Putin și-a dezlegat ”dulăii” și i-a asmuțit asupra Maiei Sandu