În seara zilei de 10 noiembrie, The Washington Post a publicat un articol din care reieșea că președintele ales al SUA, Donald Trump, a avut o conversație telefonică cu președintele rus Vladimir Putin. Discuția s-ar fi desfășurat în data de 7 noiembrie și ar fi fost concentrată pe pacea din Europa. S-a transmis și că Trump a fost interesat de eventuale discuții ulterioare referitoare la conflictul din Ucraina.
The Washington Post a mai dezvăluit că Trump l-a avertizat în mod explicit pe Putin împotriva escaladării conflictului din Ucraina, subliniind prezența substanțială a forțelor militare americane în Europa.
Cu toate acestea, a doua zi după apariția articolului, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins toate zvonurile despre o discuție telefonică între Trump și Putin, catalogându-le drept „pură ficțiune” și „știri false”.
„Acesta este un exemplu deosebit de viu al calității informațiilor publicate în aceste zile, chiar și în publicații destul de reputate. Este absolut neadevărat. Este pură ficțiune, pur și simplu știri false”, a subliniat Peskov în timpul unui briefing pentru presă.
„Dar cine spune adevărul?”, se întreabă analistul politic Alexander Dubowy într-o analiză publicată de The Moscow Times. „În cele din urmă, atât Trump, cât și Putin sunt familiarizați cu instrumentul politic al înșelăciunii. După cum a spus Helmut Brandstätter, un deputat austriac în Parlamentul European, din partidul liberal NEOS, «Nu sunt sigur în cine ar trebui să am mai puțină încredere…»”, punctează Dubowy.
Este clar că Donald Trump a inițiat conversația cu Putin, consideră analistul politic, și că dovezile publicate de The Washington Post au venit de la echipa lui Trump.
„De asemenea, este de remarcat faptul că povestea a fost devoalată de un ziar care s-a abținut să susțină un candidat la președinția SUA pentru prima dată în ultimele decenii.
Un alt indiciu că apelul telefonic a avut loc este discuția recentă dintre președintele ucrainean Volodimir Zelenski, Trump și Elon Musk. Acest lucru sugerează o probabilitate relativ scăzută de înșelăciune deliberată din partea lui Trump.
În consecință, Dmitri Peskov a denaturat în mod deliberat realitatea și a negat evenimentele care au avut loc într-adevăr. Dar de ce ar simți Kremlinul că este necesar să nege (n.red. – deocamdată) orice contact cu viitorul președinte al SUA?
Acestea sunt cu siguranță întrebări valide. Dar, în acest moment, se pare că nu există răspunsuri clare”, continuă Alexander Dubowy.
Totuși, mai scrie Dubowy, „la fel de valabilă este o altă întrebare care ar putea duce la o explicație. De ce televiziunea de stat rusă prezintă fotografii semi-nud ale soției lui Trump, Melania, în timpul orelor de audiență, pentru comentarii vesele din partea a doi propagandiști de seamă?”
„Această manifestare provocatoare este încă un element al strategiei de negociere a Rusiei: semnalarea dorinței de a vorbi fără nicio intenție de compromis, crearea confuziei, dorința de a nu arăta nicio slăbiciune, proiectarea puterii, umilirea partenerilor de negociere, blamarea altora pentru eșecul discuțiilor și așa mai departe.
Cu toate acestea, Kremlinul folosește aceste perdele de fum ca distragere a atenției, așa că este important să nu le luați la valoarea nominală.
Întrebarea esențială rămâne: de ce ar fi Putin, în acest moment, cu adevărat pregătit să facă unele concesii? Până acum, nimeni nu a fost în măsură să ofere un răspuns credibil la această întrebare.
Cu toate acestea, există motive credibile pentru pretinsa dorință a Rusiei de a se angaja în dialog.
În primul rând este vorba despre problema statutului, pe care liderul de lungă durată al Rusiei a menționat-o în mod repetat în ultimele săptămâni, inclusiv într-un interviu cu jurnalistul BBC Steve Rosenberg.
În acest context, rezultatele reale ale unor astfel de discuții sunt, în cele din urmă secundare. Pentru Rusia, această idee permanentizată este propria sa recompensă”, consideră Dubowy.
Poate fi vorba, în ultimă instanță, de o „șmecherie tactică” a regimului rus, crede analistul politic, ceea ce ar oferi o altă explicație.
„Moscova vede războiul din Ucraina ca pe o extensie a politicii convenționale. Astfel, Kremlinul folosește o serie de măsuri politice, diplomatice și propagandistice alături de acțiunile militare în conflict.
Prin instrumentalizarea manevrelor diplomatice (sau nediplomatice) ale lui Trump, Moscova urmărește să semene neîncrederea în rândul aliaților occidentali. Negarea existenței chiar și a unui apel telefonic face ca administrația SUA să fie nesigură în ochii publicului global și, cel mai important, a aliaților săi, cu săptămâni înainte chiar de a-și prelua mandatul.
Kremlinul trimite semnale mixte pentru a amplifica acest efect: pe de o parte, indicând dorința de a se angaja în discuții, iar pe de altă parte, afirmând non-negociabilitatea pozițiilor sale.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Peskov, la doar câteva zile după victoria electorală a lui Trump, a declarat că, în timp ce Putin a fost deschis discuțiilor cu Trump cu privire la Ucraina, obiectivele de război ale Rusiei vor rămâne neschimbate. Peskov a subliniat că președintele rus nu a sugerat vreodată că obiectivele războiului ar putea fi modificate.
Kremlinul încearcă în mod intenționat să insufle îndoieli în comunitatea transatlantică. Strategia de război psihologic a Rusiei se concentrează pe insuflarea fricii, incertitudinii și neîncrederii, în special în rândul aliaților.
La urma urmei, Putin nu și-ar dori altceva decât să împingă alianța transatlantică în pragul colapsului prin suspiciune reciprocă”, încheie analistul Alexander Dubowy, cercetător principal la Clusterul de Cercetare pentru Polemologie și Etică Legală de la Universitatea din Viena (Academia Națională de Apărare a Austriei) și director de cercetare al Institutului pentru Politică de Securitate (ISP).
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: