A fost publicat raportul Comisiei Europene pe JUSTIȚIE/România a făcut eforturi, dar trebuie să facă și „autoritățile din afara sferei judiciare”
Cel de-al cincilea raport privind Statul de Drept în România este cel mai bun de până acum, la capitolul Justiție, susține ministrul Alina Gorghiu. Acest mecanism de apreciere a statelor europene, utilizând standarde comune, reprezintă un instrument util de evaluare a principalelor componente ale unei societăți democratice, reiese dintr-un comunicat dat publicității de ministrul Justiției.
Raportul Comisiei Europene referitor la respectarea Statul de Drept în România notează multiple progrese referitoare la recomandările primite în 2023, în sectorul Judiciar. Printre „eforturile” reliefate se află următoarele:
Evaluarea Opiniei Comisiei de la Veneția privind Legile Justiției de către Panelul de experți independenți înființat de Ministerul Justiției (în septembrie 2023) și publicarea evaluării pe site-ul Ministerului Justiției (în februarie 2024); Demararea consultărilor la nivel instituțional, în sistemul judiciar, cu privire la evaluarea Panelului de experți; Asigurarea stabilității reformei judiciare și a implementării Legilor Justiției; Eficiența controlului jurisdicțional efectuat de ICCJ în materie disciplinară (răspunderea disciplinară a magistraților); Progrese privind ocuparea posturilor vacante din sistemul judiciar; Eforturi semnificative pentru digitalizarea sistemului judiciar; Eforturi pentru soluționarea inechităților salariale din sistemul judiciar; Reformarea sistemului de acordare a ajutorului public judiciar, în beneficiul cetățenilor.
În același raport a fost subliniat și Cadrul Anticorupție care s-a bucurat de progrese semnificative precum:
Implementarea în grafic a Strategiei Naționale Anticorupție; Stabilitatea numărului de procurori DNA, la nivelul asumat prin PNRR (85% din numărul total de posturi); Menținerea unui bilanț pozitiv în combaterea corupției, inclusiv în ceea ce privește cazurile de corupție la nivel înalt; Progrese în funcționarea sistemului post-SIIJ, inclusiv modificarea Legii 49/2022 prin Legea 213/2024, care a majorat numărul de posturi de procurori (minim 14 în structura centrală și minim 3 în structurile teritoriale); De asemenea, s-a instituit posibilitatea procurorului general de a propune, din oficiu, plenului CSM, procurori care să ocupe posturile de la secţia specială de investigare a infracţiunilor comise de magistraţi;
Instituțiile care au colaborat la înregistrarea acestui rezultat sunt: Ministerul Justiţiei, Înalta Curţe de Casaţie şi Justiţie, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi a întregului sistem judiciar. Din aceeași informare reiese și faptul că au rămas „unele recomandări în care sunt necesare eforturi suplimentare din partea autorităților române din afara sferei judiciare”.