Actrița Carmen Stănescu, mereu dorită de bărbați, a avut o unică IUBIRE. „Unul mi-a oferit cocoșei de aur”

Pe 11 aprilie se împlinesc 6 ani de la moartea lui Carmen Stănescu. Frumoasa actriță, cu o carieră de șase decenii, era mereu dorită de bărbați, dar a avut o unică iubire. A avut parte de numeroși admiratori, dar a rămas fidelă unui singur om, cu care a avut o căsnicie de 60 de ani.

Carmen Stănescu a venit pe lume în mijlocul verii anului 1925, pe 29 iulie, într-o căsuţă de pe Strada Dragoş-Vodă din București, scrie Newsweek.

Părinţii săi, mai ales tatăl, ar fi vrut să devină avocată – la fel ca el – sau farmacistă. Dar tot ei au fost cei care au dus-o la primul spectacol de teatru din viața sa, „Vlaicu Vodă”, pe când avea doar 6 ani, moment în care s-a îndrăgostit iremediabil de actorie și arta teatrală.

Dar copilăria și adolescența i-au fost „umplute” și de mult sport chiar la nivel înalt, fiind campioană de atletism în proba de 100 metri, dar și membră a echipei naționale de tir, cu antenamente în poligonul de la Băneasa. Dar un accident la una din trageri, când un glonte i-a ricoșat în ochi, a îndreptat-o definitiv către calea artei dramatice.

A absolvit Conservatorul Regal de Muzică şi Artă Dramatică, promoţia 1948, clasa profesor Marioara Voiculescu, apoi a debutat pe scenă încă din timpul studenției, în 1945, la doar 20 de ani, cu rolul Ecaterina Ivanovna, în „Frații Karamazov”, de altfel un rol foarte greu.

A fost remarcată imediat de regizorii vremii, astfel că din același an a început să joace şi pe scena Teatrului Naţional „I.L. Caragiale” din Bucureşti, unde a apărut în peste 30 de roluri cu mii și mii de reprezentanții.

După rolurile dramatice avute inițial, marele regizor Sică Alexandrescu a intuit în ea geniul comediei, după cum a mărturisit însăși actrița, mulți ani mai târziu.

„Cel care m-a aruncat pe panta comediei a fost Sică Alexandrescu, care mi-a dat-o pe Miţa Baston (în 1951, în „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale-n.r.). În acest rol eram două actriţe. Premiera a făcut-o Maria Voluntaru care, chiar în acea seară, dintr-o neatenţie, a căzut cu scaun cu tot. Considerând că nu va avea succes în acel rol, mi l-a lăsat mie. Pe urmă, tot el mi-a oferit rolurile Zoe din «O scrisoare pierdută» şi Felice din «Bădăranii», spunea artista într-un intervu pentru cotidianul.ro.

Lumea lui Carmen Stănescu s-a schimbat complet în anul 1955, odată ce l-a întâlnit pe actorul Damian Crâșmaru. Ea avea 30 de ani, fiind deja o artistă iubită de public, cu roluri mari la Teatrul National, în timp ce el avea 24 de ani și era la începutul carierei.

Destinul i-a adus împreună, pentru că Damian era doar „rezerva” partenerului principal al actriței, în piesa „Doamna nevăzută”, de Calderon, de la Barca, Gabriel Dănciulescu.

Dar acesta s-a îmbolnăvit „la fix”, astfel că tănârul Crâșmaru a preluat rolul lui Don Manuel și dând replica artistei pe care are o admira în secret. Pe scenă, erau în rolul unor îndrăgostiți, dar actrița glumea peste ani, spunând că toată povestea lor de iubire ar fi pornit de la o chiflă cu șuncă.

„Damian Crâşmaru avea 24 de ani şi abia terminase studiile, ca şef de promoţie. În spectacol, avea să joace rolul celui care se îndrăgostea de personajul interpretat de mine. Într-o pauză, la repetiţie, el avea o chiflă cu şuncă, iar eu, cum sunt gurmandă, probabil că aşa căscam nişte ochi la şunca lui, încât mi-a oferit-o. El, şase ani mai mic, mă văzuse jucând şi mă aprecia, dar de îndrăgostit cred că s-a îndrăgostit văzând că mâncam cu atâta poftă”, își amintea actrița.

În 1957 se căsătoreau civil la București, iar în 1961 se cununau religios la Sinaia. A urmat o căsnicie de șase decenii, presărată cu imense realizări și multe clipe fericite, dar și cu câteva cumpene.

Câteva sarcini toxice au afectat-o sever pe Carmen Stanescu astfel că, desi cei doi soți au fost mari iubitori de copii, nu au avut parte de aceștia. Dar au compensat printr-un șir lung de fini.

Un alt moment dificil, peste care amândoi au reușit să treacă cu bine, a fost atunci când Damian a plecat de acasă un an si jumătate. După acea perioadă s-a întors spășit, iar ea l-a primit cu supa pe masă, ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, scrie revistatango.ro.

Nu au mai vorbit niciodată despre acel episod, pentru că nu au dorit să dea prilej acelui „incident” să devină sursă nesfârșită de reproșuri, oftaturi și… riduri.

Dar și Carmen Stănescu a fost o femeie curtată, frumusețea sa aducându-i o mulțime de admiratori, care visau la favorurile sale.

„Am fost foarte tăioasă de câte ori mi s-au facut propuneri care nu erau la locul lor. Nici nu stau la discutii!“, a spus cu fermitate marea actriță, într-un interviu pentru revista Tango.

A recunoscut, însă că în tinerețe, înainte de a-l cunoaște pe cel care i-a devenit soț, a avut partea sa de pețitori. Ba unul dintre ei ar fi vrut să-i „cumpere” favorurile oferindu-i cocoșei de aur.

„Dar și pe mine mă așteptau crai pe la uși, pe la ferești… Însă asta a fost înainte de a-l cunoaște pe Damian. Era unul, bătrân, care mi-a oferit cocoșei de aur. S-au împrăștiat pe stradă când l-am pocnit peste mână. N-am iubit banii și i-am detestat pe cei care faceau paradă de averea lor”, povestea Carmen Stănescu în același interviu.

După anul 2000, actrița a ales să să se retragă din lumina reflectoarelor, deplângând faptul că România a ajuns o țară de vedete făcute pe bandă rulantă, dar și dispariția bunelor maniere și a eleganței de peste tot, inclusiv în domeniul artistic.

În 2003, şi-a lansat volumul autobiografic „Destăinuiri”, un elogiu adus, de fapt, teatrului pe care l-a iubit atât de mult. De altfel, actrița a mărturisit că a urcat pe scenă chiar și în ziua morții mamei sale.

„Am apărut pe scenă, în seara în care a murit mama mea. Niciodată nu am lipsit din teatru. Există un mister. În clipa în care intri în scenă nu te mai doare nimic. Scena e miraculoasă, e cel mai bun medic”, spunea ea.

Treptat, însă, ajunsă la o vârstă înaintată, cea care deborda de energie pe scenă și în film, a început să aibă probleme tot mai mari de sănătate, mai ales de deplasare.

„A făcut o gonartroză (afecţiune cronică a genunchiului, cu evoluţie progresivă, prin care cartilajul se degradează progresiv, cu apariţia durerii şi limitarea mobilităţii-n.r.) şi nu mai poate merge”, dezvăluia soțul său, Damian Crâșmaru, cu 7 luni înainte ca actrița să se stingă.

Carmen Stănescu a murit pe 11 aprilie 2018, la vârsta de 92 de ani. Marea și singura sa iubire, Damian Crâșmaru, nu a putut trăi fără ea decât un singur an, decedând pe 11 iulie 2019, la vârsta de 88 de ani.

FOTO – Cineclic