Adrian Câciu: De la aderare până în prezent, România are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro fonduri europene
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Adrian Câciu, a declarat că România are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro fonduri europene, de la aderare și până în prezent.
„România, din punctul meu de vedere, dar cred că şi al Comisiei, este un stat care şi-a consolidat capacitatea administrativă de absorbţie a fondurilor europene, este un beneficiar net al fondurilor europene la acest moment. De la aderare până în prezent, România are un sold excedentar de 60 de miliarde de euro. Deci, practic este un beneficiar net de fonduri europene, iar acest beneficiu se transformă, se vede, în dezvoltarea economiei româneşti, a infrastructurii sociale şi a infrastructurii mari.
Nu pot să nu spun că suntem la un moment de răscruce, în care beneficiem pe de o parte de închiderea exerciţiului financiar 2014-2020, de fondurile din Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă, de PNRR, dar şi de fondurile din Politica nouă de Coeziune a exerciţiului 2021-2027.
Pe partea de exerciţiu 2014-2020 suntem deja la un grad de absorbţie de 90% a fondurilor alocate României pe Politica de Coeziune, iar din ceea ce avem în acest moment la decont, atât la nivelul ministerului pe care îl coordonez, dar şi la nivelul Comisiei Europene, şi ceea ce vom transmite până la final de an, va conduce la un grad de absorbţie pe care îl ţintim de 95 – 98%. România este un exemplu din punctul meu de vedere, fiind şi a patra ţară, ca şi mărime a absorbţiei din Uniunea Europeană”, a precizat Câciu.
„Avem proiecte mature în valoare de aproape 10 miliarde de euro”
Ministrul a mai precizat că avem proiecte mature care vor fi mutate pe exercițiul financiar 2021-2027.
„Prin gradul de supracontractare sunt în situaţia de a avea proiecte mature pe care le vom muta pe exerciţiul 2021-2027, în valoare de aproape 10 miliarde de euro.
Asta înseamnă, pe de o parte, că autorităţile locale, beneficiarii de proiecte au înţeles cât de importante sunt fondurile europene, s-au adaptat foarte rapid şi au consolidat capacitatea administrativă, dar şi instituţiile guvernamentale au fost cele care au răspuns în mod optim la nevoile socio-economice de la nivel local sau regional.
Pe de altă parte, nu pot să nu mulţumesc Comisiei Europene pentru modul în care dialogul şi nevoia de a răspunde noilor provocări cu care s-a confruntat Europa şi toate statele-membre au condus la o flexibilizare a măsurilor din politica de coeziune, mai ales pe exerciţiul 2014-2020, în care au trebuit date răspunsuri atât pandemiei, cât şi crizei preţurilor la energie, dar şi în ceea ce înseamnă unele lanţuri de aprovizionare”, a conchis acesta.
CITEȘTE ȘI: