Adrian Câciu spune că România va primi în curând un răspuns de la Comisia Europeană dacă taxa de solidaritate în energie va fi aplicată şi OMV Petrom

Ministrul Finanţelor, Adrian Câciu, a declarat, miercuri, că România va primi în următoarele zile un răspuns de la Comisia Europeană (CE) dacă taxa de solidaritate în energie va fi aplicată şi OMV Petrom. România a cerut clarificări CE privind modul în care trebuie aplicată taxa de solidaritate în energie după ce OMV Petrom a spus că nu se află printre cei care ar trebui sa o achite

“Guvernul a implementat şi acest pilon 3, contribuţia de solidaritate, preluând tot ceea ce scrie în regulament, inclusiv elementele care văd că trezesc o serie de elemente de interpretare, respectiv acea referire la cel puţin 75% din cifra de afaceri pe anumite sectoare. Scopul este următorul: cei care au făcut profituri şi venituri excepţionale din sectorul energetic vor plăti solidar pentru a compensa creşterea costului vieţii, atât pentru cetăţeni, dar şi creşterea costului şi pentru companii şi este o chestiune pe care a recunoscut-o şi Europa. România a făcut aceşti paşi încă din ianuarie 2022”, a declarat Adrian Câciu la Parlament, potrivit Digi24.ro.

El a precizat că a fost cerută Comisiei Europene o interpretare legată această contribuţie de solidaritate.

“Pentu a nu mai fi neclarităţi în interpretarea şi a regulamentului şi a ordonanţei, am solicitat Comisiei Europene să facă o normă de interpretare pe acest articol, mai ales pe articolul 2 – definiţii din regulament – şi această solicitare am făcut-o în temeiul punctului 66 din preambul care spune că în cazul în care există neclarităţi în implementare pe ceea ce înseamnă contribuţia de solidaritate statele membre pot solicita Comisiei Europene o normă de interpretare”, a transmis ministrul Finanţelor.

El a explicat şi de ce această clarificare nu a fost realizată mai devreme.

“Înainte de a se aproba ordonanţa, consultările cu Comisia s-au referit la complementaritatea acţiunilor Guvernului în sensul în care ceea ce s-a stabilit deja să nu fie exclus dacă introduci noua contribuţie de solidaritate pentru că vizează până la urmă şi tipuri de venituri diferite. Unele sunt venituri excedentare şi avem contribuţia la fondul de tranziţie energetică şi altele sunt supraimpozitări ale profitului din care se deduc anumite cheltuieli. Şi răspunsul Comisiei a fost că ele sunt complementare şi pot funcţiona împreună”, a mai afirmat Adrian Câciu.

Întrebat dacă este sigur că nu există posibilitatea ca OMV Petrom să nu se încadreze în acea cifră de afaceri, ministrul Finanţelor a răspuns: “Sunt foarte sigur”.

El a precizat că răspunsul de la Comisia Europeană în această chestiune va veni în câteva zile.

“În câteva zile cred că se va primi şi răspunsul de la Comisie. Am avut o serie de întâlniri informale. Şi Comisia este pusă într-o situaţie de dinamică şi de adaptare pentru că sunt lucruri noi care se petrec într-un mod oarecum excepţional şi atunci când se redactează actele normative inclusiv la nivel de Parlament European, de Comisie, fiind totul făcut într-o viteză pe care nici Europa nu a întâlnit-o, comportă necesitatea de clarificare, de interpretare astfel încât toată lumea va plăti solidar acest cost crescut al vieţii”, a mai declarat Adrian Câciu.

România a cerut clarificări Comisiei Europene privind modul în care trebuie aplicată taxa de solidaritate în energie după ce OMV Petrom a spus că nu se află printre cei care ar trebui sa o achite.

Clarificările vizează modul în care este calculată această taxă, inclusiv din perspectiva cifrei de afaceri, şi ar putea fi decisive în stabilirea poziţiei autorităţilor fiscale în cazul OMV Petrom, companie care a transmis că nu este obligată să achite această taxă.

Regulamentul european transpus de autorităţile române prevede inclusiv posibilitatea solicitării de clarificări, astfel că demersul Finanţelor este unul normal în aceste condiţii.

OMV Petrom se află într-un conflict deschis cu autorităţile fiscale din România, în urma anunţului companiei că nu va plăti contribuţia de solidaritate, motivând că veniturile din extracţia hidrocarburilor şi rafinare nu depăşesc 75% din cifra de afaceri, condiţie prevăzută atât în regulamentul european, cât şi în Ordonanţa prin care acesta a fost implementat în legislaţia autohtonă.