Adrian Cioroianu: “DEZINTERESUL oamenilor în politică e suicidul democrației românești!” Ce partid decontează azi din cauza unui președinte

Înaintea alegerilor de duminică 24 noiembrie, la care românii, oriunde s-ar afla în lume, pot vota candidatul preferat pentru a fi președinte pentru următorii cinci ani, istoricul Adrian Cioroianu a fost întrebat, într-un interviu la Gândul Exclusiv, ce notă ar da candidaților care, potrivit sondajelor, ar avea cele mai mari șanse să intre în turul al doilea al prezidențialelor: Marcel Ciolacu, George Simion, Elena Lasconi, Nicolae Ciucă și Mircea Geoană. Analiștii spun că șansele unei suprize majore care să vină din partea altor candidați aflați pe lista celor 14 intrați în cursa pentru Cotroceni sunt, teoretic, inexistente.

“Eu sunt tentat să le dau o notă mare și studenților, dacă studenții mei sunt între 7 și 8, eu le dau 8. Ei joacă foarte bine rolul. Adică domnul Ciolacu, clar, este un om care are școala cartierului și școala vieții, care îl face să suplinească faptul că n-are propriu-zis o educație academică. Dacă e de-ajuns sau nu, votantul român va aprecia, dar altfel a făcut niște lucruri incredibil de pozitive, cum ar fi readucerea Partidului Social Democrat în familia de stânga europeană. Deci, credeți-mă, eram la Paris, la UNESCO, în anii domnului Dragnea, iar domnul Dragnea realmente stricase relațiile cu socialiștii europeni. Socialiștii europeni se uitau la domnul Dragnea ca la un fel de renegat, ca la un fel de… Domnul Ciolacu, din punctul ăsta de vedere și cu echipa dânsului, ce a făcut cu Nordisul, cu jet-urile, cu astea, evident că poate să judece orice om.

Domnul Ciucă pe nișa lui a mers. Dacă intră în turul doi, n-are nicio migrenă. Dacă intră în turul doi!

ACTUALITATE Crin Antonescu, după ce a fost desemnat candidatul Coaliției la prezidențiale: „În fața acestei propuneri nu m-am dat la o parte și am acceptat-o”

15:15

POLITICĂ Avocatul propus ca ministru al Justiției și-a prezentat programul de guvernare lângă un fost condamnat în trei dosare penale

15:06

Domnul Geoană, la fel, s-a reinventat incredibil. E drept că l-a ajutat și NATO, poate că a intrat cu o marjă mai mare de favorabilitate în momentul în care încă era secretar general adjunct NATO. La dânsul, problema nu e să discute despre ei, e inversul doamnei Lasconi. Domnul Geoană, dacă îl pui să vorbească de politică externă, îți vorbește trei zile. Dacă îl iei la bani mărunți, cum s-a întâmplat în dezbatere când a fost întrebat de problema căsătoriilor între persoane de același sex, acolo se vede clar că nu era pregătit sau n-a vrut să dea un răspuns clar”, a spus Adrian Cioroianu.

Despre “handicapul” lui Mircea Geoană în discursul electoral

Președintele României este șeful de stat, având un rol esențial în garantarea independenței naționale, a unității și integrității teritoriale. Deși această funcție are o simbolistică puternică, atribuțiile și limitele președintelui sunt clar definite de Constituție, pentru a asigura echilibrul puterilor în stat.

• Președintele reprezintă statul român atât pe plan intern, cât și pe plan extern, promulgă legile, acreditează ambasadorii și semnează tratatele internaționale negociate de Guvern.
• Președintele este responsabil de apărarea caracterului unitar al statului român. În calitate de comandant suprem al forțelor armate, poate declara starea de urgență sau de asediu și poate mobiliza armata, cu aprobarea Parlamentului.
• Este responsabil de gestionarea conflictelor dintre puterile statului sau între stat și societate.
• După alegerile parlamentare, președintele desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru și numește Guvernul, pe baza votului de încredere al Parlamentului.
• Președintele poate participa la ședințele Guvernului, în cazuri de interes național sau la cererea prim-ministrului, poate adresa Parlamentului mesaje despre problemele politice de interes național.
• După consultarea Parlamentului, președintele poate cere organizarea unui referendum pe probleme de interes național.
• De asemenea, conferă decorații, titluri de onoare și acordă grațieri individuale.

Acestea sunt atribuțiile constituționale. Totuși, în timpul campaniei electorale, unii dintre aspiranții la funcția de președinte al României au patinat pe lângă aceste atribuții, făcând promisiuni sau vorbind despre măsuri și proiecte care nu țin de agenda președintelui.

La Gândul Exclusiv, istoricul Adrian Cioroianu a taxat aceste “vânzări de iluzii” și derapaje de la atribuțiile președintelui în timpul bătăliei electorale.

Vreți să vă dau exemple de candidați care au promis că «școala o să fie mai aproape de casă» sau au promis case la 35.000 de euro? Ce treabă are președintele? Mulți au lansat povești de genul acesta care, clar, n-au nicio treabă cu președintele. 

Dar handicapul domnului Geoană aici a fost. Când îl aduci pe un subiect de politică internă, ai ceva probleme. La fel, doamna Lasconi. Eu cred că s-a mișcat surprinzător de bine pentru nișa ei și cred că este cu mult deasupra partidului. Mă refer la partidele lor. Adică dacă punem și USR-ul, și partidul domnului Ludovic Orban, doamna Lasconi stă mai bine. I-a tras de urechi în sus pe mulți”, a spus profesorul Adrian Cioroianu.

“Doamna Lasconi o dă cu bâta în baltă de șapte ori pe zi, dar măcar o face natural”

Întrebat dacă în locul Elenei Lasconi ar fi fost Cătălin Drulă un candidat mai bun pentru Cotroceni, profesorul universitar Adrian Cioroianu a spus că nu îl cunoaște personal și nu a vorbit cu el, dar a stat de vorbă cu Lasconi, iar aceasta “rezistă mai bine decât au făcut-o mulți”.

Cât despre Dan Barna, care a fost candidat al Alianței USR-Plus la prezidențialele din 2019, Adrian Cioroianu a opinat că acesta era „ca sticla”, iar oamenii vor, în general, să vadă empatie.

„Am stat de vorbă, bunăoară, cu domnul Barna. Ne-am nimerit la un festival de istorie, unde dânsul a venit, era politicos, dar, cum să spun, te uitai prin dânsul ca prin sticlă. Și acolo era un un mediu de intelectuali care preponderent îl priveau cu simpatie, mă rog… simpatie, nu zic că l-ar fi votat neapărat. Oricum, erau intelectuali care se raportau ca la o potențială speranța a politicii. Ce vă spun eu trebuie să fie înainte de pandemie, 2018, înainte de alegeri, în orice caz din 2019. Dar dânsul era ca sticla. Adică nu empatiza, zâmbea. Sunt convins că e un om foarte bine crescut și n-am niciun fel de îndoială. Dar nu, nu stătea cu nimeni de vorbă, a stat cât a stat și a plecat. Cred că venise la o dezbatere. E vorba de festivalul de la Râșnov. Trebuie să vadă un pic de empatie la tine.

Or, din punctul ăsta de vedere, doamna Lasconi, care o dă cu bâta în baltă de șapte ori pe zi, dar măcar o face natural. Nu joacă teatru, domnule, vezi că eu sunt Maica Tereza, dar în realitate sunt Baba Cloanța. Nu, o face cu naturalețe. Cert este că a crescut partidul.

La fel, George Simion. N-ai cum să nu ajungi la concluzia că a performat cu mult peste nivelul lui de pregătire. Poate că a făcut școli, nu-i pun la îndoială niciuna dintre diplomele pe care le are, habar n-am, că nu m-am interesat de ele. Dar nu prin asta atragi atenția, dimpotrivă, el se coboară la nivelul oamenilor pe care vrea să-i farmece”, a mai spus Adrian Cioroianu.

„Votăm din interes, din temeri, din admirație”. De ce a câștigat teren extrema dreaptă

Unul dintre subiectele cele mai disecate în privința vulnerabilităților candidaților a fost cel al interdicțiilor pe care le are George Simion în Republica Moldova și Ucraina, generând mari îndoieli cu privire la votarea unei persoane care, deținând funcția de președinte, este blocată în privința politicii externe în relaționarea administrației prtezidențiale cu aceste două țări vecine, dintre care una se află sub agresiunea Rusiei de peste 1.000 de zile.

Istoricul Adrian Cioroianu a extins acest subiect la atitudinea alegătorului vizavi de acest tip de candidat și ce anume îi determină pe cetățenii din România și din alte țări să se îndrepte în ultima perioadă către exponenții extremei drepte.

“Ce să vă spun, aveți perfectă dreptate. Pe de altă parte, îmi aduc aminte, ca unul care urmăresc politica externă, cât de cât, înainte de a ajunge Giorgia Meloni prim-ministru, toți se întrebau: «Domnule, ce caută nepoata lui Mussolini (n.r. – Rachele Mussolini, nepoata fostului dictator italian Benito Mussolini, care a făcut parte din partidul Fraţii Italiei, al premierului Giorgia Meloni)? Cine va sta de vorbă cu ea (n.r. – cu Giorgia Meloni)? Va sta de vorbă Merkel cu ea? Va sta de vorbă Macron cu ea?» Uite că și doamna Meloni s-a ridicat mult deasupra potențialului.

Nu zic neapărat că George Simion este acolo, dar ce vă asigur e că în George Simion se oglindesc foarte mulți români, de nivelul educației respective, nu extrem de elaborate. Dar nu asta contează. Acești oameni au dreptul de vot, ca și mine, ca și dumneavoastră, ca și președintele Academiei Române sau ca orice mare savant, profesor universitar, medici, avocați. Sunt români care au același drept de vot ca noi. Și dacă ei se oglindesc în George Simion, trebuie înțeleși, nu trebuie trimiși la marginea societății, că n-am rezolvat nimic. Trebuie înțeleși de ce au găsit un mesaj pe care alte partide nu-l dau.

Toți suntem produsul societății. Noi votăm și din interes, votăm și din temeri. Votăm clar din interes, din temeri, din admirație către unul sau altul. Asta se întâmplă peste tot. Adică de ce credeți că a crescut extrema dreaptă? Dacă celelalte partide normale nu vorbesc despre migranți, lași subiectul disponibil oricui. Nu e știința rachetelor ce vă spun eu. Eviți un subiect, se întoarce împotriva ta. Or, la noi, partidele principale au evitat anumite subiecte.

Ce se întâmplă totuși cu aceste categorii care nu înțeleg tranziția, nu înțeleg pe ce lume ne aflăm, deși noi vedem foarte clar că România progresează. Dar sunt oameni care bat pasul pe loc sau sărăcesc, care nu știu să-și facă un cont în bancă, nu știu nici să își apere drepturile. Pentru acești oameni apar candidați și asta e.

Trăim într-un paradox, dar paradoxul acesta este, aș spune, de nivel european, o mare neîncredere în elite. Și politicienii de tipul domnului Simion se hrănesc în toată Europa din această temere, dispreț, mefiență față de elite: «Domne, ăștia nu-mi vor binele».

După 10 ani, care este principalul lucru care i se impută președintelui Iohannis? Faptul că a părut distant față de propriul popor. Or vedeți că asta vine și din stânga, și din dreapta. Acuza asta îți vine și de la USR, îți vine și de la oamenii care îl susțineau necondiționat acum cinci ani. Acum e acuzat de faptul că a fost absent, că nu a băgat pe nimeni în seamă, că n-a dat conferințe de presă. Deci, oamenii reacționează la ce văd și la ce simt. (…)

Partidul care decontează este evident PNL-ul, dar să știți, ideea de elite în sine e afectată. Elite politice. Și eu aș sfătui pe toți cei care ne privesc acum să avem grijă în a caricaturiza Parlamentul neapărat sau pe oamenii politici, pentru că asta se întoarce împotriva noastră.

Ne mirăm de ce tinerii spun că era mai bine în timpul dictaturii. Păi dacă noi râdem toată ziua de parlamentari și îi dăm pe cei mai grobieni, pe cei care se înjură ca la ușa cortului, nu sunt convins că noi ajutăm democrația română, pentru că noi mai curând creștem dezinteresul oamenilor în politică.

Or dezinteresul știți la ce duce? «Bă, nu contează votul meu, nu mă mai duc la vot, că indiferent ce aș vota eu, e pus de undeva, câștigătorul e fixat din afară, dinăuntru, niște oculte, din America, Soros, America, Franța». Ceea ce nu e bine deloc. E o manieră puțin elegantă de a ne suicide democrația. E suicidul democrației românești”, a mai spus Adrian Cioroianu.

CITEȘTE ȘI:

Analiza istoricului Adrian Cioroianu înaintea alegerilor PREZIDENȚIALE 2024. „Dacă apărea o femeie gen Merkel, se juca cu candidații. Nu a apărut!“

Schimbare de proporții istorice la PREZIDENȚIALE 2024? Adrian Cioroianu: ”PNL a lăsat culoarul liber al discursului NAȚIONALIST, Simion a profitat”

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2024. Tot ce trebuie să știi despre candidați și ordinea pe buletinele de vot. Unde și cum votezi la primul tur din 24 noiembrie

România, la răscruce de ALEGERI. Analistul Bogdan Teodorescu, despre aritmetica majorității: „Primul an în care numărul de dreapta nu este mai mare”

Autor

Adina Anghelescu

Cunoscut jurnalist de investigatii, generatia presei anilor '90, prin condeiul căreia au trecut toate marile scandaluri ale ultimilor 30 de ani. Licențiat în Drept, specializat în nișa subiectelor ... vezi toate articolele

Autor

Oana Zvobodă

Absolventă a Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării, Oana Zvobodă a debutat în presă la televiziunea PrimaTV, în anul 2017. Între 2017 și 2020 a fost reporter la PrimaTV, unde ... vezi toate articolele