Adrian Negrescu, despre intrarea parțială în Schengen: Cozile de tiruri și camioane de la granițe înseamnă PIEDERI de miliarde de euro

România va traversa o serie de schimbări majore în mai multe aspecte socio-economice, după un prim pas către spațiul de liberă circulație. Unul dintre ele este și cel legat de piața muncii. În contextul intrării țării noastre în spațiul Schengen, maritim și aerian, condițiile oferite de angajatorii români trebuie să concureze cu standardele europene.

În prezent, România înregistrează cca 1,5 milioane de angajați plătiți cu salariul minim pe economie, adică 3 300 lei, din care rămân cu 2000 de lei după achitarea taxelor către stat.

Angajații străini primesc mai mult decât cei români, însă este necesară o majorare, în contextul intrării în Schengen, pentru a păstra interesul muncitorilor străini pentru piața muncii din România.

POLITICĂ Ambasadorul României în Austria, Emil Hurezeanu, REFUZĂ propunerea de a candida la Preşedinţie: „Nu port pălării mai mari decât îmi permite capul”

21:43

TRAGEDIE Un avion de mici dimensiuni, cu 10 persoane la bord, s-a PRĂBUȘIT peste mai multe magazine din centrul unui oraş turistic din Brazilia

21:16

În contextul schimbărilor aduse de intrarea României în Schengen, pot exista avantaje, dar și dezavantaje. Analistul economic Adrian Negrescu a analizat, în exclusivitate pentru GÂNDUL, soluțiile care ar trebui implementate, în contextul de față.

În primul rând, e un pașaport în alb pentru România. O ștampilă de securitate în ceea ce privește percepția investitorilor străini, a turiștilor care vor să viziteze România. Să fii în Schengen, înseamnă să faci parte dintr-un club exclusivist între țări în care regulile legate de securitate se află în prim-plan. Este un avantaj pentru turism, în principal, pentru că turiștii străini vor ajunge mai ușor în România. E un avantaj pentru mediul de afaceri, din prisma acestei imagini pozitive pe care o aduce intrarea în spațiul Schengen.

Analistul economic consideră că această intrare nu rezolvă principala problemă a noastră rămâne aderarea spațiului terestru. Motiv pentru care, firmele românești înregistrează pierderi de miliarde de euro, anual.

Cozile de tiruri și camioane de la vămi vor continua să aștepte cu orele, în relația comercială. Asta înseamnă pierderi de miliarde de euro pentru firmele românești; un minus la capitolul competitivitate și o mare problemă logistică pentru majoritatea companiilor care fac transferuri de mărfuri intracomunitare.

Soluția nu este să aducem muncitori străini, ci să readucem muncitorii români din străinătate

În ceea ce privește absorbția forței de muncă din străinătate, raportată la oferta românească, analistul economic Adrian Negrescu consideră că soluția este să readucem muncitorii români în țară, nu să aducem din alte țări.

Sper ca autoritățile să găsească soluții pentru a menține forța de muncă în țară, în condițiile Air Schengen. De ce acest lucru? Pentru că, practic, forța de muncă nu mai are niciun fel de restricție în a călători și a locui în alte țări. Să aduci în continuare sute de mii de muncitori în țară, din punctul meu de vedere, este o mare greșeală, pe care au făcut-o, din păcate, și alte țări. De exemplu: Germania, Franța și chiar Marea Britanie. Soluția nu este să aducem muncitori din străinătate, ci să readuci muncitorii români din străinătate. Și cum poți face acest lucru? Prin scăderea taxelor pe muncă, în primul rând, și prin stimularea investițiilor românești. Avem, în momentul de față, cele mai mari taxe pe salariul minim, din Europa, iar din salariul nostru brut, peste 60% din bani îi dăm Statului Român.

Analistul economic a mai adăugat și faptul că nesiguranța la granițele României reprezintă în continuare un motiv de îngrijorare al autorităților străine.

Practic, noi îndeplinim criteriile de aderare, inclusiv pe cele economice. Faptul că o țară precum Croația a reușit integrarea completă în Schengen, înseamnă că România ori n-a negociat cum trebuie condițiile de aderare cu partea austriacă, ori ar trebui schimbată legislația europeană, a mai spus Adrian Negrescu.

Realizarea unui studiu de impact referitor la efectele economice negative ar fi un atu în negocierea cu celelalte țări ca să fim primiți pe de-a-ntregul în Schengen., a conchis acesta.

Citește și:

SALARII mai mari pentru muncitorii străini, odată cu intrarea României în Schengen – aerian și maritim

Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă anunță că nu a fost epuizat contingentul de 100.000 de muncitori STRĂINI pentru 2023