Turcia va exporta gaze naturale în Bulgaria sub o nouă marcă, numită „Turkish Blend”, care va include un amestec de gaze din diverse surse. Acest gaz este destinat să tranziteze Bulgaria pentru a ajunge și în țări din Europa Centrală precum Ungaria și Slovacia. Potrivit ministrului turc al Energiei și Resurselor Naturale, Alparslan Bayraktar, Rusia rămâne cel mai mare furnizor de gaze pentru Turcia, cu aproximativ 40% din necesarul de gaze al țării. Turcia are, de asemenea, contracte pentru gaze naturale lichefiate (GNL) cu SUA, Qatar, Algeria, Nigeria și Oman.
Bayraktar a dezvăluit acest plan în timpul unui interviu, la Filyos, unde sunt așteptate să „aterizeze” conductele din zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră.
Bayraktar a menționat că infrastructura Turciei permite achiziționarea de mai mult gaz decât are nevoie țara, ceea ce duce la investiții în stocarea subterană, platforme plutitoare de GNL și sistemul de distribuție a gazelor gestionat de BOTAȘ. Accentul se pune pe extinderea hub-ului de gaze din Turcia, care implică o colaborare cu Gazprom.
Infrastructura include conducte-cheie precum TANAP (din 2018) și TurkStream (din 2020). Aceste conducte, în special ruta bulgară, permit ca Turcia să furnizeze gaze în toată Europa, ajungând în țări precum România, Ungaria, Slovacia, Macedonia de Nord și Serbia.
Discuțiile sunt în desfășurare cu Gazprom privind înființarea unui operator comun pentru Centrul de Comerț al Gazelor din Turcia, situat în Centrul Financiar din Istanbul, unde vor fi stabilite prețurile gazelor.
Martin Vladimirov, director al Programului Energie și Climă la Centrul pentru Studiul Democrației, avertizează, într-o analiză publicată de Politico, că această „mutare” va folosi extinderea europeană existentă a TurkStream, precum și un acord din anul 2023 între furnizorul public bulgar de gaze Bulgargaz, operatorul bulgar de sistem Bulgartransgaz și BOTAȘ, care îi permite companiei turce să exporte în Uniunea Europeană aproximativ 3,6 miliarde de metri cubi pe an.
BOTAŞ Petroleum Pipeline Corporation este o companie de petrol și gaz natural din Turcia. A fost înființată în 1974, cu scopul de a transporta petrol din Irak. Din 1987, compania și-a diversificat domeniul de activitate și s-a extins și în domeniul gazelor naturale.
Maximizarea rețelei de conducte TurkStream va adăuga încă 4 miliarde de metri cubi de exporturi de gaze rusești camuflate către Europa.
„La fel cum companiile petroliere ruse vând în Europa produse petroliere reetichetate din Turcia, India, Egipt și Emiratele Arabe Unite, Europa nu poate privi în altă parte, în timp ce Gazprom încearcă să «spele» exporturile de gaze rusești.
Și, pe această cale, decizia UE de a interzice transbordările de GNL rusesc destinat Asiei prin porturi europene este un pas mic, dar crucial în eliminarea treptată a gazului rusesc. Dar se pot face mai multe.
În ciuda eforturilor depuse de marii consumatori europeni de gaze naturale de a reduce dependența de Rusia lui Putin, gazul rusesc încă reprezintă 15% din totalul importurilor de gaze ale UE, depășind chiar și furnizarea Statelor Unite de GNL către Europa, în acest an. În termeni simpli, Europa cheltuiește în prezent de două ori mai mult pentru energia rusă decât acordă Ucrainei în ajutor”, arată Martin Vladimirov.
Pe lângă exporturile rusești de GNL către Europa, fluxurile de gaze naturale prin Ucraina și TurkStream livrează și gaze rusești către Austria, Italia, Slovacia, Ungaria Slovenia, Croația, Grecia, Bulgaria și Balcanii de Vest. Așadar, pentru a tăia complet Kremlinul de la profiturile din gaze generate de UE și pentru a-l priva de arma sa energetică, odată ce tranzitul gazelor naturale rusești prin Ucraina încetează la sfârșitul anului 2024, UE trebuie să oprească tranzitul gazelor rusești prin expansiunea europeană a TurkStream.
SUA ar putea accelera acest lucru prin sancționarea proiectului condus de Gazprom și a tuturor companiilor implicate în infrastructura legată de TurkStream, mai scrie Martin Vladimirov în analiza sa.
„Între timp, oprirea simultană a tranzitului de gaze prin Ucraina și TurkStream ar permite clienților europeni de gaz rusesc să-și suspende sau să renegocieze contractele pe termen lung cu Gazprom.
Nici impactul reducerii importurilor rusești de gaze prin conducte nu trebuie exagerat. Vânzările Gazprom prin Turcia și Ucraina reprezintă aproximativ 8% din cererea totală de gaze din UE, care ar putea fi înlocuită cu furnizarea globală de GNL sau prin fluxuri inverse de pe piețele saturate din nord-vestul Europei.
Dar, deși ruta ucraineană poate fi oprită peste noapte, oprirea TurkStream va fi mai dificilă. TurkStream nu numai că facilitează continuarea exporturilor de gaze rusești, dar subminează și diversificarea europeană prin inundarea pieței cu gaze la prețuri reduse.
Și acest gaz rusesc ieftin pune în pericol proiectele de producție internă în Marea Neagră, în timp ce întârzie importurile alternative de GNL prin terminale din Grecia, Croația și Polonia, ceea ce riscă să creeze active blocate”, continuă Martin Vladimirov.
Mai mult, acordul BOTAŞ permite Rusiei să ascundă originile gazului său, oferind Gazprom o nouă metodă prin care să vândă gazul direct clienților săi, ocolind Ucraina. Ca atare, aceste noi planuri ar completa obiectivul Rusiei de a ocoli Ucraina pentru vânzările sale de gaz către Europa, evitând eventualele sancțiuni, susține Martin Vladimirov.
„Lipsa obligației Turciei de a adera la regulile UE complică și mai mult eforturile de monitorizare a fluxului de gaze prin granițele sale. Și există chiar șansa ca acordul turco-bulgar să încalce de fapt legea concurenței a UE, deoarece blochează accesul companiilor de gaze terțe la rețeaua de transport a gazelor.
În prezent, inițiativa REPowerEU a Comisiei Europene, care a început după invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2022, recomandă doar țărilor membre să oprească achizițiile de gaze rusești, dar nu le obligă.
Instituirea unui astfel de sistem ar asigura că de la consumatorii europeni nu se finanțează agresiunea Kremlinului și ar închide lacunele care permit gazului rusesc să curgă, așa cum se spune, «sub radar»”, încheie Martin Vladimirov.
CITEȘTE ȘI: