Agenţia Internaţională de Testare (ITA): Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, acuzat de „complicitate şi manipulare”. Halterofila Roxana Cocoș trebuia să fie suspendată pentru dopaj

O cultură a presupusei corupții în rândul oficialilor internaționali de haltere a fost detaliată joi într-un raport de investigație privind cazurile de dopaj acoperite pentru sportivi care au câștigat medalii olimpice și campionatul mondial.

Trei dintre liderii ai sportului – fostul președinte al Federației Internaționale de Halterofilie Tamas Ajan, vicepreședintele Nicolae Vlad și membrul consiliului executiv Hasan Akkus – au fost acuzați de o serie de infracțiuni de complicitate și falsificare în temeiul Codului mondial antidoping.

Un documentar al celor de ARD, televiziunea publică din Germania, difuzat pe 5 ianuarie 2020, în care mai multe surse vorbeau despre magnitudinea dopajului în haltere la nivel mondial, a determinat ca Federația Internațională (FIH) să comande o amplă investigație, transmite The Guardian.

DECES DOLIU în cultura românească! Academicianul Sorin Dumitrescu s-a stins din viață: „A trăit asemenea unui vulcan puternic și viu”

13:47

EXTERNE Ciclonul CHIDO a lovit Mayotte, pe coasta Africii. Ce s-a întâmplat cu cei 9 români aflați pe insulă

13:30

Presupusele abateri pentru un deceniu până în 2019, inclusiv 146 de cazuri de dopaj nerezolvate, au fost prezentate într-un document de 50 de pagini. Ancheta a fost condusă de Agenţia Internaţională de Testare (ITA), care gestionează programele antidoping pentru sporturile olimpice.

Preşedintele Federaţiei Române de Haltere, Nicu Vlad, care este şi vicepreşedinte al Federaţiei Internaţionale (IWF), a fost acuzat de ”complicitate şi manipulare” în ancheta privind dopajul din cadrul IWF desfăşurată de Agenţia Internaţională de Testare (ITA), transmite Reuters.

Motivele eșecurilor de urmărire penală a unor cazuri de dopaj au variat de la „procese organizaționale haotice” și erori la „neglijență absolută, complicitate sau – în cel mai rău caz – acoperiri flagrante și intenționate”, au scris anchetatorii ITA. Un total de 29 de cazuri nu pot fi urmărite penal din cauza probelor distruse sau a termenului de prescripție care expiră.

Participarea Roxanei Cocoș la Jocurile Olimpice

Al doilea raport relevă că Ajan și Vlad au fost implicați în a permite unei femei din țara de origine a lui Vlad, România, despre care știau că este implicată în infracțiuni de dopaj, să concureze și să câștige o medalie de argint la Jocurile Olimpice de la Londra din 2012. Antrenoarei, Roxana Cocos, i-a fost luată  medalia, ani mai târziu, când reevaluările au dezvăluit utilizarea ei de steroizi.

Ampla investigație arată că, în cazul Cocoș, atât sportiva, cât și Vlad au fost înștiințați pe 10 mai 2012 de testul pozitiv al halterofilei din timpul Europenelor. Nicu Vlad era rugat să răspundă în termenul fixat și să aplice regulile. Mai mult, Comitetul Olimpic Român a inclus-o pe Roxana Cocoș pe o listă a celor care ar fi trebuit să fie testați înainte de JO.

Federația Internațională o suspecta pe Cocoș și de posibilă manipulare a probelor de urină în iulie și septembrie 2010, motiv pentru care oficialii au comandat o testare ADN comparativă pe ambele eșantioane.

ADN-ul probelor colectate în afara competiției în 2010 și în iunie 2012 nu era identic celui corespunzător eșantioanelor colectate în timpul competițiilor, la Mondialele din 2010 și Europenele din 2012.

Citește și: JOCURI OLIMPICE 2012 LONDRA. Roxana Cocoș: Nu am cum să mă retrag, trebuie să-mi iau revanșa la Rio

În 2019, la reanalizarea eșantioanelor de urină in timpul competiției londoneze, Roxana Cocoș încă testa pozitiv la steroizi anabolizanti pe perioada desfășurării concursului, fiind descalificată și fiindu-i retrasă medalia.

Raport preliminar, publicat de ITA

Anul trecut pe final, ITA a publicat un raport preliminar în care spunea că sportivii români sunt „într-un proces organizat de dopaj, că erau anunțați dinainte când urmau să fie testați, schimbau probe de urină, folosind persoane curate pentru a da monstre în locul lor”.

România este suspendată pe un an din competițiile internaționale, începând cu 15 iunie, din cauza numeroaselor cazuri de dopaj din ultimii ani, și nu va avea sportivi la Tokyo.

ITA a propus interdicții pe viață pentru Ajan și Vlad, în timp ce lui Akkus i sa oferit o interdicție de patru ani. Dacă nu acceptă interdicțiile, ITA va urmări acuzațiile la Curtea de Arbitraj pentru tribunalul antidoping al Sportului.

Ajan a fost destituit după 20 de ani ca președinte al IWF în urma acuzațiilor difuzate pentru prima dată de radiodifuzorul german ARD în ianuarie 2020. El a fost membru cu drepturi depline timp de 10 ani până în 2010 și a participat la alegerea orașelor gazdă olimpice, inclusiv Beijing, Sochi și Rio de Janeiro.

Vlad continuă să fie un vicepreședinte IWF și o figură influentă pe măsură ce corpul de guvernare se pregătește să-l aleagă pe succesorul lui Ajan. Akkus conduce organul de conducere european al halterofiliei.

Locul de haltere la Jocurile Olimpice de la Paris din 2024 este în pericol, IOC avertizând că vrea să vadă reforme și sportul curățat.

Președintele interimar al IWF, Michael Irani, a declarat că ancheta a arătat „cât de întunecate erau zilele sportului nostru”.

„Pentru toți acei sportivi cărora le-a fost înșelată oportunitatea de a concura corect, aș dori să ofer scuzele fără rezerve ale IWF”, a spus Irani.

Ancheta ITA a detaliat, de asemenea, modul în care oficialii de haltere au evitat controlul Agenției Mondiale Antidoping pe parcursul mai multor ani.