La întâlnirea dedicată păcii mondiale, liderii statelor par mai divizați ca niciodată. De la tribuna ONU din New York, cei mai influenți politicieni își aruncă acuze reciproce cu privire la crizele care afectează planeta. Totuși, există și un consens clar: Ucraina are nevoie de sprijin în fața agresiunii din partea Rusiei.
Summit-ul a debutat cu un avertisment sumbru din partea Secretarului General al ONU, într-un moment în care lumea se confruntă cu cele mai intense conflicte violente din ultimii 80 de ani.
Antonio Guterres, Secretarul General al ONU: „Lumea noastră se destramă. Tensiunile geopolitice cresc, iar provocările globale devin tot mai presante, iar noi părem să fim incapabili să ne unim pentru a răspunde.”
Una dintre intervențiile cele mai critice a fost cea a președintelui Turciei, Recep Erdogan. Acesta a adus acuzații serioase Uniunii Europene, acuzând-o de ipocrizie din cauza refuzului de a permite aderarea Turciei la blocul comunitar timp de aproape 40 de ani. Erdogan a criticat și marile puteri pentru incapacitatea de a oferi soluții la problemele majore ale lumii.
Recep Erdogan, președintele Turciei: „Suntem de acord cu Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, în privința faptului că instituțiile create după Al Doilea Război Mondial nu mai reflectă realitatea lumii de azi. Acest lucru subliniază apelul nostru pentru o lume în care nu doar cinci puteri să conducă. Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite nu mai este un scut de securitate, ci o zonă de conflict pentru cele cinci mari puteri globale.”
Chiar dacă Vladimir Putin nu a participat personal la Adunarea Generală a ONU, numele său a fost pe buzele tuturor. Într-un discurs remarcabil, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a acuzat din nou Rusia de genocid.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat Rusia în discursul său la Adunarea Generală a Națiunilor Unite (ONU) că în continuare are ambiții expansioniste, iar țările vecine sunt tot timpul sub amenințarea războaielor provocate de la Kremlin. Liderul de la Kiev subliniază că acest conflict nu privește doar Ucraina, ci reprezintă o provocare globală.
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei: „Avem numele a zeci de mii de copii și dovezi pentru sute de mii de copii răpiți și ulterior deportați de Rusia din teritoriile ocupate ale Ucrainei. Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Putin pentru această crimă.”
Președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol a declarat miercuri că, dacă Rusia ar ajuta Coreea de Nord să își îmbunătățească programele de armament în schimbul asistenței pentru războiul său din Ucraina, ar fi „o provocare directă”, iar Seulul și aliații săi nu vor sta „cu mâinile în sân”.
De la tribuna ONU, președintele Klaus Iohannis a tras un semnal de alarmă: Rusia a transformat Marea Neagră într-o zonă de conflict, cerând ajutorul aliaților.
Klaus Iohannis, președintele României: „Regiunea noastră extinsă a Mării Negre trebuie să fie protejată împotriva consecințelor războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei, inclusiv a războiului lor hibrid și a interferențelor malefice. La nivel intern, România a susținut în mod constant necesitatea soluționării așa-numitelor războaie înghețate de lungă durată”, potrivit Observatornews.ro.
Un alt fenomen alarmant discutat la New York este migrarea forțată. Peste 100 de milioane de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locurile natale în acest an din cauza conflictelor sau schimbărilor climatice – cel mai mare număr din istorie.