Prima pagină » Actualitate » Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”

Alegeri în Rusia | Istoricul Kara-Murza, din închisoare: „Realegerea lui Putin, ILEGITIMĂ” / „De ce se deranjează dictaturile să organizeze alegeri?”

Istoricul și jurnalistul Vladimir Kara-Murza a fost condamnat la 25 de ani de închisoare pentru „răspândire de informații false și înaltă trădare”, iar acum încarcerat într-un penitenciar din Siberia.

Prin intermediul avocaților săi, Vladimir Kara-Murza a transmis un mesaj care a fost făcut public chiar în timp ce rușii votează la alegerile prezidențiale, analiștii politici fiind cu toții la unison: Vladimir Putin va fi reales, iar acest „spectacol” alegerilor nu este decât o „farsă”.

Contracandidații lui Putin sunt oameni loiali „Țarului”, iar orice surpriză este exclusă.

Radioul din celula mea este pornit toată ziua, de la semnalul de trezire de la ora 5 dimineața, până la stingerea luminii, la ora 21:00 și, cu cât se apropie mai mult de weekendul din 15 martie, cu atât aud mai multe anunțuri despre așa-numitele alegeri prezidențiale.

Nu mă refer, desigur, la reclame de campanie, la care te-ai aștepta în țările democratice.

Mulți oameni se întreabă de ce dictaturile chiar se deranjează să organizeze «alegeri», atunci când toată lumea știe că nu sunt altceva decât ritualuri înscenate, fără sens.

Dar, în secolul 21, singura sursă de legitimitate acceptată pe scară largă pentru orice guvern vine sub forma unei urne – și chiar și regimurile care nu au legitimitate reală simt nevoia să creeze o aparență a acesteia”, a transmis Vladimir Kara-Murza.

Vladimir Putin a învățat lecția vecinului său din Belarus

În anul 2020, președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, i-a permis candidatului opoziției – Svetlana Tikhanovskaya – să participe la scrutin, pentru a face ca prelungirea mandatului său să pară mai credibilă, amintește Vladimir Kara-Murza.

Rezultatul, mai spune istoricul, citat de The Moscow Times, după majoritatea relatărilor independente, a fost o victorie copleșitoare pentru Tikhanovskaya, care a trebuit să fie anulată prin fraudă. Aceasta, la rândul său, a declanșat cele mai mari proteste de stradă ale guvernării lui Lukașenko.

Vladimir Putin a învățat lecția vecinului său. Cei mai puternici adversari ai săi au fost eliminați – nu la figurat, ci la propriu: Boris Nemțov a fost ucis în februarie 2015, Alexei Navalny în februarie 2024.

Dar chiar și opoziția «prudentă» a fost apreciată de Kremlin ca fiind prea riscantă. Când Boris Nadejdin, un avocat și un fost membru al Parlamentului care criticase războiul din Ucraina, a decis să candideze la președinție, campania sa a avut un impact instantaneu: șiruri lungi de oameni (în mare parte tineri) s-au format în orașe și orașe din Rusia, pentru a semna petiții pentru numirea sa; campania sa a primit zeci de milioane de ruble din donații individuale; iar sprijinul său în sondaje a crescut la două cifre.

Deloc surprinzător, Comisia Electorală Centrală i-a interzis lui Nadejdin participarea la alegeri, folosind pretextele tehnice obișnuite. Singurii «concurenți» cu care se va confrunta Putin la viitoarele alegeri vor fi candidații simbolici din partidele de «opoziție» autorizate oficial – toți fac tot posibilul să evite orice critică la adresa lui și să-și susțină războiul în Ucraina. Același lucru se poate spune despre toate instituțiile media importante rămase din Rusia.

Între timp, acei ruși care vorbesc public împotriva lui Putin și a războiului său sunt pedepsiți cu închisoare.

Potrivit celor mai conservatoare estimări, numărul actual de deținuți politici se ridică la sute, în timp ce numărul total al rușilor care s-au confruntat cu pedepse penale sau administrative – începând din 2018 – pentru exercitarea libertății de exprimare, se ridică la 116.000 de persoane. Au existat mai multe procese politice numai în timpul celui mai recent mandat prezidențial al lui Putin decât sub liderii sovietici Nikita Hrușciov și Leonid Brejnev împreună”, a mai avertizat Vladimir Kara-Murza.

„Democrațiile lumii să refuze recunoașterea lui Putin ca lider legitim al Rusiei”

Singurul răspuns logic, și singurul cinstit politic din partea democrațiilor lumii ar fi să refuze recunoașterea lui Vladimir Putin ca lider legitim al Rusiei, în același mod în care au refuzat să recunoască legitimitatea, de exemplu, a lui Nicolás Maduro în Venezuela sau Lukașenko în Belarus, mai transmite Vladimir Kara-Murza.

Primul pas către o astfel de nerecunoaștere oficială a lui Putin a fost făcut de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în recomandarea sa transmisă cu majoritate covârșitoare guvernelor europene în octombrie anul trecut.

Aceeași recomandare a fost făcută luna trecută de Iulia Navalnaya, văduva liderului opoziției din Rusia, la o întâlnire a miniștrilor de externe ai Uniunii Europene. O inițiativă similară a fost discutată în Congresul SUA.

Liderii occidentali vorbesc adesea despre hotărârea lor de a face față Kremlinului. Uneori, cel mai puternic instrument dintre toate este pur și simplu să spui adevărul. Putin nu este un președinte ales în mod legitim. Este un dictator și un uzurpator. Este timpul ca lumea liberă să spună în sfârșit asta”, încheie Kara-Murza.


Citește și:

Opoziția din Rusia, „anesteziată” după moartea lui Navalnîi? „Sprijinul pentru Putin se bazează pe TEAMA că orice va urma ar putea fi mai rău”

„Strânge din dinți și îndură” | 2 ani de război în Ucraina: „O luptă modernă între David și Goliat. Cât mai poate rezista Kievul?

Expert militar, despre o eventuală alipire a Transnistriei la Federația Rusă: „Putin s-ar putea lansa într-o astfel de AVENTURĂ”

Alexei Navalnîi, ucis chiar înainte de a fi ELIBERAT printr-un schimb de prizonieri? „În seara de 15 februarie, negocierile erau în faza finală”

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele

Citește și