Alegeri prezidențiale în Moldova. Maia Sandu LUPTĂ împotriva oligarhilor pro-Moscova: „Influența Rusiei, o perspectivă înspăimântătoare”
Alegerile prezidențiale din Moldova, programate pentru 20 octombrie 2024, sunt primele de la invadarea Ucrainei de către Rusia și vor arăta foarte clar cât mai reprezintă influența Moscovei în țară. Înainte de războiul din Ucraina, poziția Rusiei era destul de puternică în Republica Moldova, dar integrarea cu Europa este susținută, acum, chiar și de acei politicieni moldoveni care, anterior, erau considerați a fi marionetele Kremlinului.
Deși există până la unsprezece candidați înregistrați oficial, bătălia principală se va da între președintele Maia Sandu și fostul procuror general al Republicii Moldova, Alexandr Stoianoglo, consideră jurnalistul Vladimir Soloviev, a cărui activitate se concentrează pe relațiile Rusiei cu statele post-sovietice.
Maia Sandu este favorita clară, anticipează jurnalistul, cu peste 30% dintre alegători susținând-o, în timp ce sondajele efectuate în iulie și august îl pun pe Stoianoglo la aproximativ 10-11%.
„Dar lucrurile pot deveni mai puțin previzibile dacă votul merge în al doilea tur, unde toți cei nemulțumiți de conducerea lui Sandu se consolidează în spatele candidatului opoziției.
Alegerile vor oferi, de asemenea, un răspuns la întrebarea: Cât de multă influență are Rusia în Moldova, o fostă republică sovietică care se află între Ucraina și România?
Războiul din Ucraina a declanșat o schimbare imediată în relațiile Rusia-Moldova, Chișinăul arătându-și sprijinul pentru Kiev și înghețând legăturile oficiale cu Moscova la toate nivelurile.
De la invazie, Moldova nu a avut nicio întâlnire bilaterală cu Rusia și nici nu a participat la reuniunile vreunui grup regional care implică Rusia”, punctează jurnalistul în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
„Astăzi, aproape fiecare politician moldovean vrea să evite să fie perceput ca pro-rus”
Rusia, continuă Vladimir Soloviev, a jucat anterior un rol semnificativ în afacerile interne ale Republicii Moldova.
În anul 2019, Moscova – acționând împreună cu Washington și Bruxelles – a doborât regimul oligarhului Vladimir Plahotniuc.
„Kremlinul a fost cel care a făcut presiuni pe președintele de atunci Igor Dodon pentru a-și face Partidul Socialiștilor pro-rus să intre într-o alianță cu grupuri pro-occidentale, inclusiv Partidul de Acțiune și Solidaritate (PAS) al Maiei Sandu.
Din punct de vedere istoric, Rusia a căutat să exercite influență în timpul alegerilor din Moldova.
- Partidul Socialiștilor a primit douăzeci și cinci de locuri la alegerile parlamentare din anul 2014, datorită în mare parte ajutorului politic, financiar și media din partea Moscovei.
- Înaintea votului, președintele rus Vladimir Putin l-a găzduit pe Igor Dodon la Kremlin, iar fotografia realizată atunci a fost folosită pe scară largă de campania lui Dodon.
În mod similar, în anul 2016, sprijinul Rusiei a făcut ca Dodon să devină președinte.
Nici măcar Maia Sandu nu a luat o poziție anti-rusă în timpul campaniei sale prezidențiale anterioare, din anul 2020. Pe atunci, atât Maia Sandu, cât și PAS au pledat pentru o relație pragmatică, reciproc avantajoasă și respectuoasă cu Rusia. Atacul asupra Ucrainei din anul 2022 i-a determinat, însă, să abandoneze această abordare.
Astăzi, aproape fiecare politician moldovean vrea să evite să fie perceput ca pro-rus. Chiar și Partidul Socialiștilor – considerat în mod tradițional cea mai pro-rusă forță politică din Moldova – și-a schimbat tactica.
În timp ce socialiștii promiseseră anterior că vor aduce Moldova în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Rusia, manifestul lor conține acum doar declarații vagi despre ceea ce este mai bine pentru Moldova”, mai scrie jurnalistul.
„Șor se opune integrării în UE și sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică”
Într-adevăr, niciunul dintre candidații la Președinție nu a menționat Uniunea Economică Eurasiatică.
Stoianoglo, susținut de Partidul Socialiștilor, se descrie ca un susținător al integrării în continuare cu Europa și spune că va duce Moldova mai departe pe calea aderării la Uniunea Europeană dacă va deveni președinte.
„El mai spune că relațiile Moldovei cu Rusia ar trebui să fie pragmatice și reciproc avantajoase.
Singura excepție de la această regulă este blocul politic Victorie al oligarhului moldovean Ilan Șor.
Șor, care deține cetățenie moldovenească, israeliană și rusă, locuiește în prezent la Moscova – a fost condamnat, în lipsă, la cincisprezece ani de închisoare, de către o instanță moldovenească, pentru rolul său în furtul de 1 miliard de dolari, din 2014, de la trei bănci moldovenești – se opune integrării în UE și sprijină aderarea Republicii Moldova la Uniunea Economică Eurasiatică.
Activitățile lui Șor în Moldova sunt atent monitorizate. Deoarece sprijinul său a ajutat-o pe Evghenia Guțul să fie aleasă în funcția de șef al regiunii autonome de sud a Moldovei Găgăuzia, în anul 2023, el a finanțat construcția unui parc tematic cu intrare gratuită numit GagauzLand și, cu ajutorul Rusiei, a făcut plăți lunare de aproximativ 100 de euro către localnici, angajaţi de stat şi pensionari. Autoritățile au spus că astfel de plăți sunt primite de aproximativ 30.000 de persoane: o factură lunară de aproximativ 3 milioane de euro.
Ideea este simplă: exemplul Găgăuziei ar trebui să convingă alte regiuni ale Moldovei să voteze blocul politic Victorie al lui Șor. În prezent, sondajele sugerează că blocul politic Victorie este susținută de 8% din alegătorii moldoveni, mult în urma PAS cu 28 la sută”, mai scris Vladimir Soloviev.
- Controversatul oligarh pro-Rusia Ilan Şor a promis să plătească alegătorilor echivalentul a 29 de dolari ca să voteze „NU” în cadrul referendumului pe tema aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, preconizat să aibă loc simultan cu alegerile prezidenţiale din 20 octombrie.
- Ilan Şor a înfiinţat blocul electoral Pobeda (Victorie), căruia i-a fost interzis să participe la alegerile din 20 octombrie, iar partidele apropiate lui nu au un candidat la scrutinul prezidenţial.
„Metodele Moscovei se degradează”
Rusia nu a avut niciodată mare succes când a fost vorba de exercitarea soft-power în Moldova.
În schimb, susține jurnalistul Soloviev, Kremlinul a căutat întotdeauna să susțină politicieni pro-Rusia – mai demult Dodon, iar acum Șor – și s-a bazat pe legăturile credinței și istoriei ortodoxe comune, inclusiv memoria victoriei sovietice din cel de-al Doilea Război Mondial.
„Dacă Moscova ar dezaproba acțiunile Guvernului moldovenesc, ar impune sancțiuni economice: Rusia a interzis importurile de vin moldovenesc, de exemplu, în 2006, 2010 și 2013, pe fondul disputelor politice.
Abordarea Occidentului de a câștiga inimile și mințile moldovenilor este foarte diferită.
De zeci de ani, UE și Statele Unite au finanțat ONG-uri, au acordat granturi fermierilor, întreprinderilor și instituțiilor media, au finanțat proiecte de infrastructură, inclusiv reparații de drumuri, precum și echipamente pentru spitale și școli.
Totuși, în ciuda războiului din Ucraina, în Moldova există, încă, un sprijin semnificativ pentru Rusia. Acest lucru se reflectă atât în datele sondajelor, cât și în numărul de alegători moldoveni care susțin politicienii care solicită îmbunătățirea legăturilor cu Moscova.
Într-un sondaj din iunie al Institutului Republican Internațional al SUA, 53% dintre moldoveni au numit Rusia drept unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai țării lor (69% au dat acest titlu României, iar 66% UE). Și 50 la sută dintre moldoveni au identificat Rusia drept unul dintre cei mai importanți parteneri politici ai țării lor – UE a ajuns pe primul loc, cu 65 la sută.
Nu este clar cât timp Rusia va putea menține acest nivel de sprijin. Șor – o figură toxică cu reputația de fraudator – ilustrează degradarea metodelor Moscovei pentru a-și spori influența.
Sociologii au observat că fiecare creștere a activității lui Șor și a echipei sale ajunge, de fapt, să sporească popularitatea Maiei Sandu. Ideea că un personaj ca Șor poate ajunge efectiv la putere este, în mod clar, o perspectivă înspăimântătoare”, încheie jurnalistul Soloviev.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: