Alex Florența, procurorul general al României, declanșează ”revoluția” în Parchetul General
Printre noile modificări aduse Regulamentului de ordine interioară al Parchetelor se regăsesc schimbări majore, de impact, asupra activității procurorilor și a modului de organizare administrativă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și a parchetelor din subordinea acestuia.
Este, practic, pentru prima oară în 30 ani când asistăm la o reorganizare în adevăratul sens al cuvântului a Parchetului General, cel care a pornit revoluția fiind chiar actualul procuror general al României, Alex Florența, care este de părere că, fără o schimbare majoră, sistemul risca să clacheze.
De altfel, fără o reorganizare temeinică a modului de funcționare a PICCJ, precum și a parchetelor aflate în subordine, nu se poate vorbi despre performanță în rândul anchetatorilor în combaterea fenomenului infracțional.
Într-un interviu acordat pentru Lumea Justiției, Procurorul General al României a punctat pentru Lumea Justiției faptul că reorganizarea gândită odată cu modificarea Regulamentului de ordine interioară s-a făcut urmarindu-se trei obiective, respectiv:
- să genereze o mai bună capacitate operațională de investigare a principalelor categorii de infracțiuni, cu un grad ridicat de specializare a infractorilor, care intră în competența parchetelor tradiționale;
- să genereze o coordonare reală de către PG a parchetelor din subordine;
- să creeze instrumente și compartimente de specialitate, care să reprezinte suportul activității procurorilor
Pentru atingerea acestor obiective au fost înființate în cadrul Parchetului General noi Birouri specializate, au fost create prevederile care permit un mai bun control asupra modului de funcționare al acestora de către Procurorul General, urmând să fie create și insturmentele necesare pentru asigurarea suportului activității procurorilor.
”O reorganizare fundamentală a Parchetului General”
Spuneți-ne, vă rugăm, care este impactul modificărilor aduse Regulamentului de ordine interioară al Parchetelor asupra procurorilor, modificări care, iată, schimbă cu totul organizarea deja învechită a PICCJ?
Noul Regulament de ordine interioară generează o reorganizare fundamentală a Parchetului General, pentru a răspunde mai eficient noilor provocări pe care le aduce în prezent fenomenul infracțional. Este prima reorganizare de substanță a Parchetului General din ultimii 30 de ani și urmărește să răspundă la câteva obiective majore.
În primul rand, să genereze o mai bună capacitate operațională de investigare a principalelor categorii de infracțiuni, cu un grad ridicat de specializare a infractorilor, care intră în competența parchetelor tradiționale.
În acest scop, s-a înființat în cadrul PG un nou serviciu operativ – Serviciul pentru coordonarea activității în domeniile prioritare ale Ministerului Public – în cadrul căruia au fost înființate mai multe birouri dedicate combaterii infracționalității:
- Biroul de combatere a infracțiunilor de criminalitate economico-financiară (vorbim în primul rând de evaziune fiscală, fiind necesară o abordare mult mai coerentă în combaterea penală a acestui fenomen, cu impact direct asupra bugetului de stat)
- Biroul de combatere a infracțiunilor de mediu (în special cu atenție pe deșeuri, România fiind în prezent principala țară din Europa vizată de importuri ilegale de deșeuri)
- Biroul de combatere a infracțiunilor informatice.
”O coordonare reală de către PG a parchetelor din subordine”
Care este cel mai mare plus pe care îl pot aduce aceste birouri nou înființate? În ce formă „modernizează” ele funcționarea Parchetului General?
Răspunsul la aceasta întrebare reprezintă, practic, cel de-al doilea motiv pentru atingerea obiectivelor majore asumate, respectiv de a genera o coordonare reală de către PG a parchetelor din subordine.
În acest scop, birourile create în cadrul PG vor monitoriza în mod direct investigațiile din teritoriu în raport de infracțiunile din competența lor, scop în care se va renunța total la înregistrările scriptice în registrele parchetelor și se va trece la înregistrarea exclusiv electronică, prin adaptarea sistemului de evidență ECRIS.
De asemenea, se vor implementa la nivelul Ministerului Public, prin ordin al PG, metodologii de investigare a infracțiunilor cu grad ridicat de specializare, de tip ”Step-by-step Guide” și se va controla periodic modul în care procurorii aplică aceste metodologii în practică, pentru a crește eficiența activității de urmărire penală.
În ce privește activitatea procurorilor, care sunt modificările aduse Regulamentului menite să faciliteze munca acestora?
Se vor crea instrumente și compartimente de specialitate, care să reprezinte suportul activității procurorilor, iar acesta este un alt obiectiv de-al nostru. Vorbim despre faptul că:
- Serviciul tehnic al PG va avea mai multe compartimente distincte – menite punerii în executare a MST-urilor, atât interceptări telefonice cât și înregistrări ambientale.
- Se înființează un Compartiment de analiză și investigații financiare paralele, cu scopul identificării și sechestrării bunurilor deținute de suspecți și cercul lor relațional. Totodată, se va implementa o metodologie de efectuare a acestor investigații paralele, în colaborare cu celelalte instituții.
- Se va înființa un Birou de coordonare a activităților tehnice de specialitate, cu două direcții distincte – Percheziții informatice și Specialiști antifraudă. Biroul de la nivelul PG va coordona aceste activități în toată țara, prin implementarea unei aplicații interne care să permită distribuirea lucrărilor între toți specialiștii aflați la nivelul unităților de parchet din țară, în funcție de gradul de încărcare și de domeniul de specializare a acestora, posibilitatea semnalării nerespectării termenelor procedurale prin alerte de tip ”red-flag” etc.
Se va adapta domeniul Intranet al Ministerului Public, astfel încât fiecare procuror să aibă pe o interfață unică mai multe instrumente digitale de care să se folosească în anchete – o aplicație de legislație adaptată periodic; o aplicație cuprinzând acte procedurale și rechizitorii pe diferite domenii de activitate, ca exemple de bună practică, în care se vor putea efectua căutări după cuvinte sau fraze cheie; o aplicație cuprinzând biblioteca digitală, cu lucrări de specialitate de ultimă apariție editorială, adaptată periodic.
Citește și: