Alina Gorghiu, noul ministru al Justiției după rotația guvernamentală, își începe mandatul cu o provocare, și anume protestele mai multor instanțe și parchete față de intenția Coaliției de guvernare de a modifica modul de acordare a pensiilor speciale. Ministerul Justiției a transmis că respectă dreptul magistraților la liberă exprimare, dar pornește de la premisa că dialogul este soluția rezolvării oricărei probleme a sistemului judiciar, nu protestul.
Ministrul Justiției amintește și faptul că „proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie.”
Principiul conform căruia nicio pensie nu poate să depășească salariul este unul moral. Societatea românească așteaptă această reformă a pensiilor de serviciu”, susține ministrul Alina Gorghiu.
„Proiectul privind pensiile de serviciu reprezintă un jalon din cadrul PNRR, a cărui atingere intră în responsabilitatea Ministerului Muncii, ca minister de linie. Prin urmare, analiza de oportunitate, armonizarea prevederilor proiectului pentru toate categoriile profesionale, consultările cu reprezentanții profesiilor vizate (inclusiv cele din domeniul justiției) sunt pași prealabili parcurși de Ministerul Muncii în vederea obținerii unei soluții agregate și materializate în proiectul de lege menționat.
Ministerul Justiției subliniază necesitatea identificării unor soluții de echilibru între imperativul respectării angajamentelor de reformă asumate de statul român, inclusiv în sectorul pensiilor, și cel al asigurării funcționalității și eficienței sistemului judiciar, a calității actului de justiție privit ca serviciu public. MJ își reafirmă deschiderea către colaborare și dialog constructiv cu CSM pe orice temă privind sistemului judiciar” a spus ministru Alina Gorghiu.
Mai multe instanțe și parchete din țară au anunțat, marți, că își suspendă activitatea începând de miercuri.
Procesele nu vor mai fi judecate, iar dosarele aflate pe rolul parchetelor nu vor mai fi anchetate. Principala nemulțumire a magistraților se referă la modificarea legii pensiilor de serviciu.
Magistrații își întrerup activitatea, dar cauzele care prezintă urgență vor fi soluționate. Este vorba despre măsurile preventive în materie penală, cauzele prevăzute la art. 138 Cod procedură penală, percheziţiile domiciliare şi cauzele urgente în materie civilă lato sensu (ordonanţe preşedinţiale vizând minorii, măsura plasamentului de urgenţă, ordine de protecţie, răpirile internaţionale de minori, suspendări provizorii de executare), grevă (acțiune în constatarea nelegalității grevei, acțiune în suspendarea grevei).
Între instanțele care au anunțat că încep un amplu protest se numără Curtea de Apel București și Tribunalul Capitalei. Dar mesaje similare au fost trimise de mai multe instanțe și parchete din România.
Judecătorii Curţii de Apel București, întruniţi astăzi în Adunarea Generală, au decis, cu unanimitatea celor prezenţi, ca, începând cu data de 21 iunie 2023, să adopte forma de protest a amânării judecării cauzelor, cu excepţia cauzelor urgente mai jos menţionate, până când puterea legiuitoare va respecta statutul şi munca tot mai împovărătoare de la an la an, atât a judecătorilor, cât şi a personalului auxiliar de specialitate.
Volumul inuman de muncă, în rândul judecătorilor, agravat de plecările masive din sistemul judiciar, în contextul incoerenţei şi lipsei de transparenţă a puterii legiuitoare, subdimensionarea cronică a schemelor de personal, neadaptate de ani de zile volumului uriaş de cauze, incompatibilitățile şi interdicţiile profesiei, sunt aspecte ce trebuiau cântărite de legiuitor, atunci când a decis să lovească nemeritat corpul judecătorilor, prin afectarea statutului şi a independenţei, prin lezarea chiar a demnităţii profesiei.
Facem cunoscut opiniei publice faptul că regretăm profund că am fost nevoiţi să recurgem la această formă de protest, însă este în interesul societăţii ca statutul judecătorului să fie unul puternic, respectat şi independent. Statutul judecătorului nu este un privilegiu al acestuia, ci este dreptul societăţii de a avea o justiţie independentă şi imparţială.
Independenţa judecătorului nu poate face obiectul negocierii politice, iar un corp profesional desconsiderat nu va mai oferi societăţii acele garanţii de independenţă, atât de necesare.
Pensia judecătorilor, de serviciu şi nu specială, aşa cum s-a afirmat în spaţiul public, este consacrată în legislaţia naţională încă din anul 1997, iar legiuitorul nu a oferit niciun argument rezonabil pentru a o elimina. Ea a fost concepută tocmai pentru a consolida statutul judecătorului şi garanţiile de independenţă pe care acesta trebuie să le ofere”, transmite Curtea de Apel București.
Eliminarea acestei componente a independenţei judecătorului este în dezacord cu jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale care a decis că eliminarea acestei pensii pentru judecători este contrară exigențelor actuale, pe care importante documente internaționale le exprimă în mod direct cu privire la drepturile judecătorilor, în considerarea importanței rolului acestora în apărarea statului de drept.
De asemenea, modificările legilor justiţiei recent adoptate (în decembrie 2022) au reprezentat un jalon PNRR îndeplinit, PNRR statuând, în mod expres, neincluderea pensiilor judecătorilor în categoria care urmează să fie modificată”, mai adaugă sursa citată.
„Adunarea Generală a Judecătorilor Tribunalului Bucureşti, întrunită în şedinţa din 20 iunie 2023, la convocarea Preşedintelui Tribunalului Bucureşti, în prezenţa a 213 judecători:
Parchetul de pe lângă Tribunalul București și parchetele de sector au transmis și ele că încep o amplă acțiune de protest.
„Având în vedere discuțiile din spațiul public privind iminența adoptării unor modificări radicale ale condițiilor de acordare a pensiei de serviciu a magistraților, în ciuda deschiderii permanente la dialog pe care reprezentanții sistemului judiciar au arătat-o în toată această perioadă, ținând seama de faptul că punctele de vedere exprimate de sistemul judiciar și de către asociațiile profesionale au fost ignorate complet în procesul legislativ, admițând că sistemul actual de pensionare necesită ajustări (spre exemplu, pensia de serviciu nu ar trebui să depășească cuantumul salariului net), procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și al parchetelor de pe lângă judecătoriile de sector înțeleg să adopte, ca formă de protest, suspendarea pe perioadă nelimitată a activității, cu excepția unor cauze considerate urgente, până la adoptarea unei reglementări previzibile care să respecte independența justiției și statutul magistraților, în baza unui proces legislativ transparent prin care, pe de o parte să fie înlăturate inechitățile existente, iar pe de altă parte, să se țină cont de statutul magistraților, condițiile de muncă și perspectivele sistemului judiciar în ansamblul său.
Solicităm ca punctele de vedere exprimate de întreg corpul magistraților în Adunările generale din data de 31.05.2023 să fie avute în vedere în procesul legislativ de adoptare a modificărilor legislative cu privire la pensiile magistraților”, conform unui comunicat de presă comun transmis de parchetele din București.
CITEȘTE ȘI: