Strada 23 August din localitatea Slănic Prahova, care s-a surpat la sfârșitul lunii aprilie, a început din nou să sufere alunecări ale terenului, vizibile duminică după amiază, relatează TVR Info.
Alunecarea de teren dom Slănic Prahova s-a reactivat agresiv, în câteva ore, duminică la prânz, iar spre seara, asfaltul din localitate a început din nou să crape, potrivit imaginilor difuzate de postul de televiziune.
În imaginile video publicate pe rețelele de socializare se vede că asfaltul turnat în zonă s-a crăpat puternic și, din spusele localnicilor, această situație se manifestă mai aproape de blocuri.
Acum trei luni și jumătatea, în urma surpării, s-a produs un crater de mari dimensiuni, iar 40 de persoane au fost evacuate preventiv, iar sediul poliției, mutat temporar.
Ulterior, la jumătatea lunii mai, Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă Prahova a decis că localnicii evacuaţi din blocurile situate în apropierea zonei unde strada s-a surpat se pot întoarce în apartamentele lor.
Prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu, a declarat atunci că principala cauză a prăbușirii străzii din orașul Slănic o reprezintă acumularea apei sub carosabil. Acesta a explicat că, potrivit specialiştilor, acumulările de ape provenite din alte surse au erodat din subteran.
„Vorbim de fenomenul punctual al acestei surpări, care fără intervenţia noastră şi măsurile de stabilizare imediate cu siguranţă ar fi continuat. În mare, cauzele sunt cele pe care specialiştii le-au identificat încă din prima fază, însă am reuşit să le punctăm mai clar şi să eliminăm anumite cauze mai clar. Pot să vă enumăr: în primul rând este clar că nu vorbim de un seism; în al doilea rând este clar că nu vorbim de o posibilă deversare a Băii Baciului. În al treilea rând este clar că nu vorbim de apă sărată, adică nu vorbim de o disoluţie a filonului de sare care să fi cauzat această tasare”, a spus prefectul judeţului Prahova, Emil Drăgănescu.
„Este vorba de convergenţa tuturor apelor în acest loc, fie că vorbim de ape subterane, fie că vorbim de ape provenite din precipitaţii, caracteristica zonei a făcut posibilă această stagnare a apelor aici şi, mai departe, există şi posibilitatea unor foste puţuri mai vechi, unor foste fose. Pur şi simplu apa, stând aici, a reuşit să spele nisipul şi să taseze acest teren”, a declarat Emil Drăgănescu.
Concluziile experţilor care au făcut măsurători în zona unde s-a format un crater adânc de peste doi metri, așa cum a informat Prefectura Prahova, aratău atunci:
Citiți și: