Victimizare marca ”Kremlin”. Ambasada Rusiei îi ceartă pe parlamentarii din România: “Este trist să vedem așa ceva!”

Ambasada Rusiei în România a publicat, în mediul online, o opinie cu privire la activitatea parlamentarilor din țara noastră, considerând că Rusia, în ultimă instanță, este o victimă a unor jocuri internaționale de culise.

Parlamentarii români sunt deciși să revină la examinarea proiectului de lege care vizează instituirea unor sancțiuni în privința cetățenilor străini responsabili pentru încălcarea gravă a drepturilor omului, ceea ce a deranjat oficialitățile de la Moscova.

În ”sfânta tradiție” a replicilor cu tentă ironică – marca ”Kremlin” -, Ambasada Rusiei la București consideră că se pornește de la ”obiective nobile” și că parlamentarii români (”ghidați de o dorință dezinteresată”) ar ajuta, de fapt și de drept, Curtea Penală Internațională, făcând ”jocurile” Statelor Unite ale Americii.

ACTUALITATE Victor Ponta: „Am stat la masă cu o persoană care avea o avere mai MARE decât PIB-ul României”

17:00

ACTUALITATE Victor Ponta: „Pe 20 ianuarie se resetează TOATĂ lumea”

16:30

Ambasada Rusiei transmite că, în plan internațional, SUA sunt ”acoperite”, cu toate că există ”puncte fierbinți” care sunt trecute într-un con de umbră, vezi ”povestea neterminată a „închisorilor secrete” ale CIA din Europa, precum și a celor mai aglomerate închisori din lume, cele americane, aplicarea pedepsei cu moartea în Statele Unite, „brutalitatea poliției”, căreia îi cad victime, anual, până la o mie de afroamericani”.

“? Judecând după titlul documentului, s-ar putea crede că parlamentarii, după o lungă pauză, au fost din nou inspirați de obiective nobile: să se realizeze, în cele din urmă, închiderea închisorii americane din Guantanamo (Cuba), care s-a făcut „faimoasă” prin tratamentul inuman aplicat prizonierilor, să fie trași la răspundere cei vinovați de “torturile psihologice” aplicate sistematic jurnalistului de investigație și fondatorului site-ului „WikiLeaks”, J. Assange, în temnițele britanice. Poate că parlamentarii au fost ghidați de o dorință dezinteresată de a ajuta Curtea Penală Internațională, ai cărei membri sunt amenințați de Statele Unite cu pedeapsă judiciară pentru orice încercare de investigare a crimelor militarilor americani și ale angajaților companiilor militare private implicate în moartea a sute de mii de civili nevinovați în Irak, Afganistan…

? Există și alte „puncte fierbinți”, demne de atenția luptătorilor pentru drepturile omului: Libia, Siria, Somalia, Yemen. În cele din urmă, povestea neterminată a „închisorilor secrete” ale CIA din Europa, precum și a celor mai aglomerate închisori din lume, cele americane, aplicarea pedepsei cu moartea în Statele Unite, „brutalitatea poliției”, căreia îi cad victime, anual, până la o mie de afroamericani… La urma urmei, drepturile susținătorilor condamnați ai „vestelor galbene” din Franța, cele ale organizatorilor referendumului din Catalonia, cele ale victimelor genocidului cultural și lingvistic al populației de limbă rusă din Ucraina, cele așa-zișilor non-cetățeni din statele baltice, etc., etc.”, se transmite în această luare de poziție oficială.

”Hoțul strigă hoții” – sintagmă celebră, readusă în actualitate

Comunicatul Ambasadei Rusiei a fost publicat pe pagina oficială de Facebook, numai că autorii par a fi ”uitat” că, de-a lungul timpului, Rusia a adoptat și adoptă poziții de forță atunci când dorește să își permanentizeze influența, la nivel geostrategic, politic și militar, sau atunci când ”persoane incomode” pentru regimul de la Kremlin trebuie marginalizate.

Șeful serviciului de presă al Departamentului de Stat a reamintit, de altfel, că administrația SUA efectuează o revizuire a acțiunilor rusești, operațiune cu care președintele Joe Biden l-a însărcinat pe directorul de informații naționale.

”Analiștii iau în considerare o serie de acțiuni rău intenționate ale Rusiei din ultimii ani, de exemplu, interferențe în alegerile americane, atacuri ale hackerilor, recompense către talibani pentru atacuri asupra trupelor americane din Afganistan, utilizarea armelor chimice împotriva lui Alexei Navalnîi”, a declarat Ned Price, reamintind unele dintre acuzațiile îndreptate împotriva Rusiei.

Anexarea Crimeei

Lipsit de complexe, președintele rus Vladimir Putin a apărut pe scenă în timpul unui concert care a marcat cea de-a șaptea aniversare a anexării Crimeei, în ciuda condamnării puternice a „ocupației” de către Grupul celor Șapte. Grupul celor șapte mari țări industrializate a emis joi o puternică condamnare a ceea ce a numit „ocupația” continuă a Rusiei din Peninsula Crimeea, la șapte ani după ce Moscova a anexat-o de Ucraina, a transmis dailymail.com.

În 2014, Rusia a făcut o adevărată demonstrație de forță, anexând – ilegal, potrivit tuturor observatorilor internaționali – Crimeea și Sevastopolul.

Din martie 2014, UE a impus progresiv măsuri restrictive împotriva Rusiei, ca răspuns la această destabilizare deliberată a Ucrainei. Printre celelalte măsuri ale UE în vigoare ca răspuns la criza din Ucraina se numără:

• sancțiuni economice care vizează anumite sectoare ale economiei ruse.
• măsuri restrictive individuale care vizează peste 170 de persoane fizice și 44 de entități, care fac obiectul înghețării activelor și al unei interdicții de călătorie, deoarece acțiunile lor au subminat integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei.

Federația Rusă a anexat Peninsula Crimeea, parte a Ucrainei, în 2014, integrată ca Republica Crimeea și orașul Sevastopol, deși anterior Rusia a semnat tratatul de frontieră cu Ucraina și Memorandumul de la Budapesta, care garanta integritatea teritorială a Ucrainei. UE, G7, OSCE, NATO și ONU au considerat anexarea ilegală. Anexarea a fost urmată de un conflict armat cu separatişti proruşi în estul Ucrainei, care continuă şi în prezent în pofida numeroaselor armistiţii, soldat cu aproape 13.000 de morţi, conform cifrelor ONU. Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a admis parțial, în luna ianuarie a acestui an, plângerea Ucrainei împotriva Rusiei după anexarea Crimeei în 2014. Kievul acuză Moscova de „numeroase încălcări ale Convenţiei europene a drepturilor omului în Crimeea” din februarie 2014 până în august 2015, menţionează CEDO într-un comunicat.

Moscova a susținut că Crimeea a fost încorporată în Federația Rusă în 2014 după ce marea majoritate a rezidenților locali au votat pentru aderarea la Rusia săptămâni după demiterea fostului președinte al Ucrainei prieten cu Rusia, chiar dacă majoritatea țărilor lumii au respins referendumul ca fiind nelegitim.

Rusia, acuzată de ”asasinate care vizează opozanții” Kremlinului

Ucraina a acuzat Rusia de „asasinate care vizează „opozanții” într-un dosar depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cel mai recent dintr-o serie de plângeri legale împotriva Moscovei.

Cazul, depus  și publicat pe site-ul instanței pe 23 februarie, acuză Moscova că a comis asasinate ”în Rusia și pe teritoriul altor state … în afara unei situații de conflict armat” în ceea ce Kiev spune că este o încălcare a „dreptul la viață”, astfel cum este stipulat la articolul 2 din Convenția europeană a drepturilor omului.

Este al nouălea caz intentat de Ucraina împotriva Rusiei la CEDO, pentru presupuse încălcări ale Convenției privind drepturile omului.

Atacurile cibernetice repetate

Îndreptând un deget acuzator către ceilalți și, mai ales, către Statele Unite ale Americii, Rusia păstrează ”ritmul”, inclusiv în ceea ce privește atacurile cibernetice permanente ale hackerilor săi.

• Acum câteva zile, Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a anunțat că a reușit să prevină un atac cibernetic de amploare care avea ca scop obținerea de documente guvernamentale clasificate. Potrivit SBU, atacul a fost pus la cale de hackeri ruși, asta în timp ce Rusia este acuzată frecvent de astfel de atacuri asupra unor țări sau entități internaționale.
• Microsoft a dezvăluit că a detectat încercări făcute de hackeri susținuți de Rusia și Coreea de Nord, de a fura date valoroase de la companii farmaceutice de vârf implicate în eforturile de dezvoltare a vaccinului COVID-19. Gigantul tehnologic, într-o postare pe site, a informat că atacurile au vizat șapte companii din SUA, Canada, Franța, India și Coreea de Sud. Compania a blocat majoritatea atacurilor, dar Microsoft a recunoscut că unele încercări  au avut succes.
• În octombrie 2020, Norvegia a acuzat Rusia pentru un atac cibernetic asupra sistemului de email al Parlamentului. Rusia a negat acuzația, pe care a descris-o drept o provocare.
• Guvernul de la Londra a acuzat Rusia că a încercat să perturbe alegerile legislative britanice din decembrie 2019, punând în circulație pe internet documente sensibile cu privire la negocierile comerciale purtate de Londra cu Washington, a informat AFP. ”Pe baza unei analize complete, Guvernul a concluzionat că este aproape sigur că actori ruși au încercat să se amestece în alegerile legislative din 2019, amplificând difuzarea online a unor documente guvernamentale obținute în mod ilicit”, a declarat ministrul de externe, Dominic Raab, într-o declarație transmisă Parlamentului.

Cazul Alexei Navalnîi

După tentativa de otrăvire căreia i-a căzut victimă, Alexei Navalnîi – liderul opoziției ruse și criticul feroce al Kremlinului și al regimului lui Vladimir Putin – a fost condamnat la trei ani și jumătate de închisoare într-o procedură judecătorească pe care a condamnat-o ca fiind motivată politic.

Analiștii politici consideră că aceasta nu este altceva decât ”metoda consacrată” prin care opozații lui Vladimir Putin sunt reduși la tăcere fiindcă au încercat să își spună punctul de vedere.

Medicii de la spitalul din Berlin unde au fost internat Aleksei Navalnîi au confirmat, în mod oficial, că acesta a fost otrăvit cu o substanță care aparține „grupului de inhibitori de colinesterază”.

Dispariția zborului MH370 Malaysia Airlines

Pe 8 martie 2014, un avion Boeing 777 al companiei Malaysia Airlines care făcea ruta Kuala Lumpur – Beijing a dispărut de pe radare și nimeni nu a mai știut nimic de soarta celor 239 de persoane aflate la bord. Misterul acestei dispariții nu a fost descifrat nici până astăzi, însă un deget acuzator este îndreptat către Rusia.

Datele BTO sugerează că avionul Malaysia Airlines ar fi putut zbura pe una dintre cele două căi posibile – un coridor sudic peste Oceanul Indian care se termină în marea vestică a Australiei și un coridor nordic care se termină în Kazahstan. După combinarea cu datele BFO, ancheta oficială a concluzionat că avionul a zburat, cel mai probabil, spre sud. Dar Jeff Wise – autorul cărții ”Avionul care nu era acolo” – a afirmat că valorile BFO – spre deosebire de valorile BTO – pot fi ”manipulate” electronic.

Dacă s-a întâmplat asta, iar Rusia avea tehnologia necesară, atunci avionul Boeing 777 Malysia Airlines ar fi putut zbura spre nord, nu spre sud, cu toate că informațiile colectate arătau, eronat, sudul. Iar destinația finală ar fi fost Kazahstanul – aliat al Rusiei – și cosmodromul Baikonur.

Rețelele sociale, în vizorul lui Vladimir Putin

Oficialii ruşi au solicitat unor reţele de socializare, cum ar fi TikTok şi Facebook, să nu distribuie detalii despre protestele neautorizate pentru susţinerea opozantului Alexei Navalnîi. Și acesta este doar un exemplu despre cum înțelege Moscova ce înseamnă libertatea Internetului.

În capitală și alte mari orașe, ca Sankt Petersburg, profesorii de la mai multe unităţi de învăţământ le-au cerut elevilor să nu participe la protestele publice. Totuși, numeroşi tineri au luat parte la astfel de manifestații organizate împotriva președintelui Vladimir Putin după condamnarea opozantului Aleksei Navalnîi.

Ambasada Rusiei la București: ”Cei de la Casa Poporului pretind că nu sunt la curent cu decizia instanței…”

”? Departe de a fi așa ceva! Spre marea noastră uimire, din expunerea de motive la un proiect de lege atât de oportun rezultă că necesitatea adoptării acestuia este motivată de dorința de a urma exemplul colegilor americani care, în decembrie 2012, au aprobat, la inițiativa șefului fondului „Hermitage Capital”, W. Browder, „Legea Magnițki”, îndreptată împotriva Rusiei”

Legea Magnitsky este o lege bipartinică aprobată de Congresul SUA și promulgată de către președintele Barack Obama în decembrie 2012, vizând pedepsirea oficialilor ruși responsabili de moartea contabilului fiscal rus Serghei Magnitski într-o închisoare din Moscova în 2009.

Din 2016, legea se aplică la nivel global, autorizând guvernul american să sancționeze pe acei oficiali pe care îi consideră că au încălcat drepturile omului, înghețându-le bunurile și interzicându-le să intre în SUA.

Anul trecut, Marea Britanie a impus sancțiuni unui număr de 49 de persoane și instituții care se află în spatele celor mai cunoscute abuzuri la adresa drepturilor omului din ultimii ani. Sancțiunile vizează și persoanele implicate în decesul avocatului rus Serghei Magnitski din 2009.

Secretarul britanic al afacerilor externe a declarat că Marea Britanie a luat măsuri împotriva ”unui grup de dictatori și despoți”, precum și împotriva celor care încearcă acum ”să-și spele imaginea de faptele comise”.

? Parlamentarii statului independent al României, desigur, sunt liberi să adopte orice legi necesare pentru binele țării lor și al poporului ei.

? În același timp, este permis să reamintim că punctul de plecare pentru adoptarea acestui act inventat și politizat în Statele Unite au fost “dezvăluirile senzaționale” făcute de către personajul sus menționat (W. Browder), privind corupția pe scară largă din Rusia, pe care ar fi combătut-o împreună cu o echipă de avocați iubitori de adevăr (printre care a fost și S. Magnițki).

? Dosarul penal SV/11/0049-LAM, inițiat în legătură cu aceasta în martie 2011, la cererea avocaților proprietarului „Hermitage Capital”, a fost desființat, conform „Notificării privind intenția de a încheia ancheta” a Parchetului Elvețian din 6 noiembrie 2020, „din lipsă de probe, din lipsa corpului delict sau a evenimentului unei infracțiuni, din lipsa temeiurilor legale pentru urmărirea penală a persoanelor în cauză”. Ancheta a fost efectuată împotriva unor persoane neidentificate, implicate în însușirea frauduloasă a fondurilor din trezoreria statului rus, iar W. Browder a prezentat-o ca o continuare a eforturilor lui S.Magnițki”, a precizat, în primă fază, Ambasada Rusiei în România.

Ambasada Rusiei în România: “În timpul anchetei, procurorii au stabilit că…”

“? Între timp, și Ministerul rus al Afacerilor Interne își desfășura propria anchetă. După cum se știe, în august 2009, Serghei Magnițki le-a declarat anchetatorilor că avocații angajați de W. Browder l-au forțat să semneze o declarație falsă cu privire la circumstanțele delapidării a 5,4 miliarde de ruble din bugetul rusesc, în care, potrivit verdictului instanței ruse, a fost implicat direct șeful „Hermitage Capital”, W.Browder.

? Tocmai pe baza acestei declarații false a și apărut legenda despre „investigația anticorupție a lui Magnițki”. Decizia procuraturii elvețiene, menționată mai sus, a demonstrat convingător că acuzațiile lui W. Browder erau, de la bun început, minciuni pure și urmăreau, în special, scopul de a-și crea o “reputație impecabilă” pentru el însuși, ca apărător al drepturilor omului și luptător împotriva corupției, reușind o escrocherie de a nu plăti atât acasă, cât și în Federația Rusă, niciun ban la impozit pentru beneficiul “câștigat” în Rusia, în anii 1995-2006, însumând mai mult de jumătate de miliard de ruble.

? În timpul anchetei, procurorii ruși au stabilit că, în realitate, S.Magnițki a fost complice al infracțiunilor financiare comise de W.Browder pe teritoriul rusesc și, drept urmare, el a fost găsit vinovat și a ajuns în închisoare. În plus, încă trei cetățeni ruși au fost implicați în infracțiunile șefului „Hermitage Capital”. Toți trei au murit, într-un timp scurt, în circumstanțe destul de ciudate: O. Gasanov – în urma unui infarct, S. Korobeinikov – ca urmare a „căderii de la balcon” din cauza unui infarct, V. Kurocikin – de ciroză. Toți trei ar fi putut oferi mărturii despre activitățile lui W. Browder, dar nu vor mai putea face acest lucru, precum nici răposatul S.Magnițki. În același timp, escrocul principal – W. Browder – s-a dovedit a fi principalul beneficiar al dispariției în masă a martorilor periculoși.

? Este trist să vedem cum autorii respectați, iar, anterior, senatorii care au aprobat proiectul de lege, au devenit, fără să vrea, victimele unei „mari înșelăciuni”. Cei de la Casa Poporului pretind că nu sunt la curent cu decizia instanței elvețiene din 6 noiembrie 2020, care a evidențiat în mod clar lipsa de temei a metodelor calomnioase și a motivelor penale ale șefului „Hermitage Capital”. Sau, pur și simplu, nu vor să tragă concluzii obiective din faptele dovedite în instanță, imitând Washingtonul, care, cu ajutorul aplicării extrateritoriale a legilor sale contrare dreptului internațional, urmărește exclusiv scopul de a-și promova propriile pretenții la hegemonie mondială.

? Dar ce legătură are cu „sancțiunile pentru încălcărea gravă a drepturilor omului”?!”, a mai precizat Ambasada Rusiei în România, pe pagina oficială de Facebook.