Ambițiile lui Putin și „scara de escaladare NUCLEARĂ”, lanțul de evenimente care descrie posibilul COLAPS al sistemului global de securitate
Pornind de la „argumentul” că s-a modificat conjunctura de securitate din cauza ajutorului militar și financiar oferit de NATO Ucrainei, Vladimir Putin a anunțat, în 25 septembrie 2024, modificarea principiilor utilizării armamentului atomic. Doctrina nucleară a Rusiei lui Putin intră, astfel, într-o nouă etapă, una alarmantă și care lansează o imensă provocare la nivel mondial.
„Țarul” de la Kremlin a precizat că „situația politică și militară este în schimbare”, iar Rusia trebuie să țină cont de asta.
„Observăm că situația politică și militară este în schimbare. Suntem obligați să ținem cont de acest lucru, mai ales că apar noi surse de amenințări militare la adresa Rusiei și a aliaților noștri. Este important să anticipăm evoluția situației și să adaptăm prevederile doctrinei strategice la noile realități. Toate modificările sunt proporționale cu riscurile militare moderne care vizează Federația Rusă”, a argumentat Vladimir Putin. (mai multe detalii AICI).
Propunem să fie considerat atac comun împotriva Rusiei o agresiune a unui stat care nu este dotat cu armament nuclear, dar care este susținut de o națiune dotată cu arme nucleare”.
Vladimir Putin
Lumea nu a fost atât de aproape de Armaghedon de la criza rachetelor din Cuba, din 1962
La sfârșitul anului 2022, conducerea SUA se temea serios că Rusia va folosi arme nucleare tactice în Ucraina și pregătea măsuri de „răzbunare”. Potrivit unei surse CNN din administrația Joe Biden, americanii nu au pornit din considerente „ipotetice”, ci datorită informațiilor primite, inclusiv de la serviciile de informații.
Recent, șeful CIA, William Burns, a confirmat că în toamna anului 2022 a existat un „risc real ca Rusia să folosească arme nucleare tactice”.
Președintele american Joe Biden a spus, atunci, că „lumea nu a fost atât de aproape de Armaghedon de la criza rachetelor din Cuba, din 1962”.
- În toamna anului 2022, Rusia a pierdut mai întâi teritorii semnificative în regiunile Harkov și Donețk, apoi s-a retras din Herson și de pe malul drept al Niprului.
- Forțele Armate ucrainene au aruncat în aer Podul Crimeei.
- Temerile că înfrângerile militare l-ar determina pe Putin să decidă să lanseze o lovitură nucleară păreau logice.
- Cu toate acestea, armata rusă a reușit să stabilizeze situația pe front.
- În 2023, rușii au oprit pentru prima dată contraofensiva Forțelor Armate ucrainene, iar în toamnă au luat inițiativa și au început să atace în mai multe direcții.
De atunci, Occidentul a furnizat Ucrainei arme din ce în ce mai puternice, notează istories.media. Forțele Armate ucrainene au primit tancuri, sisteme de apărare aeriană Patriot, rachete Storm Shadow și ATACMS cu rază lungă de acțiune, dar și avioane F-16.
- Ucrainenii folosesc cu succes atât armele occidentale, cât și propriile lor arme. Au distrus aproximativ o treime din navele Flotei Mării Negre și lovesc în mod regulat aerodromuri, depozite, depozite de petrol și orașe atât din teritoriile ocupate, cât și din Rusia.
- În cele din urmă, în august, Forțele Armate ucrainene au invadat regiunea Kursk, cucerind aproximativ o sută de așezări, inclusiv centrul regional Sudzhu.
- Încă nu a existat niciun răspuns nuclear din partea Rusiei, deși Putin – în mod regulat și cu diverse ocazii – spune că, dacă va fi necesar, Rusia îl va folosi cu siguranță.
Pe de altă parte, nici o singură decizie semnificativă privind asistența pentru Ucraina nu este completă fără a vorbi despre o posibilă escaladare din partea Rusiei. În primul rând, în ecuație intră utilizarea armelor nucleare. Cel mai recent astfel de caz este problema ridicării tuturor restricțiilor privind utilizarea armelor occidentale de către Forțele Armate ale Ucrainei pentru atacuri pe teritoriul recunoscut internațional al Rusiei.
Mass-media ruse și occidentale au prezentat deja multe hărți (AICI și AICI) care arată în ce orașe și instalații militare pot ajunge rachetele, dar încă nu există permisiunea aliaților.
Ezitarea îndelungată în rândul aliaților indică probabil temeri că fiecare dintre deciziile lor este încă un pas pe „scara escaladării nucleare”. Și nimeni nu știe care dintre ele ar putea provoca un atac nuclear rusesc.
„Scara de escaladare nucleară”
„Scara de escaladare nucleară” este un lanț de evenimente care descrie posibilul colaps al sistemului global de securitate. Cel mai adesea se vorbește despre scara cercetătorului american Herman Kahn, care în 1965 a creat o scară cu 44 de trepte, dar există și alte teorii – de la 7 trepte, 17 trepte, chiar și Kahn însuși a avut o altă scară de 16 trepte.
Toate aceste teorii sunt concepute pentru a simula cursul unui conflict, dar nimeni nu le folosește în viața reală – aceștia sunt doar pași teoretici care pot duce de la o criză la un război nuclear global, explică Maxim Starchak, expert în politica nucleară rusă, cercetător la Centrul Universității pentru Politică Internațională și de Apărare Queens.
Astfel de concepte pot include pași opționali, cum ar fi utilizarea demonstrativă a armelor nucleare într-o zonă pustie.
„Teoriile de descurajare nucleară pleacă de la ideea că escaladarea este bine controlată la niveluri scăzute. La niveluri înalte, când există luptă directă între puterile nucleare, participanții acționează mai emoțional și irațional. Rusia și Occidentul rămân la un nivel scăzut atunci când pașii sunt cunoscuți, declarați dinainte, și se cercetează un posibil răspuns. Pentru a vorbi despre un posibil conflict nuclear, conceptele teoretice se așteaptă mai întâi la o ciocnire militară directă între puterile nucleare. Până acum, atât Rusia, cât și Statele Unite evită acest lucru”, spune Starchak.
Doctrina nucleară a Rusiei, în prezent
Rusia și-a propus, constant, ca armele nucleare să facă parte din conflictul din Ucraina, dar până acum nimic nu a funcționat, spune Maxim Starchak.
„Au fost bifate creșterea pregătirii pentru luptă a forțelor de descurajare înainte de o invazie, exerciții de forță nucleară, retorică sporită, retragere din arme, acorduri de control, desfășurare de arme nucleare în Belarus. Dar nu s-a spus nimic ca răspuns, iar reprezentanții SUA au transmis că nu au înregistrat o creștere a activității nucleare a Rusiei, ceea ce înseamnă că forțele nucleare americane nu trebuie să răspundă. Escaladarea conflictului este întotdeauna un joc cu două părți implicate. Dacă nu se joacă (n.red. – adversarul cu tine), atunci nu poți escalada”, afirmă expertul, potrivit sursei citate.
O altă modalitate de a face Occidentul să creadă în posibilitatea utilizării armelor nucleare ar fi schimbarea doctrinei nucleare rusești, ceea ce a anunțat și Vladimir Putin. În prezent, doctrina nucleară a Rusiei conține patru condiții pentru utilizarea armelor nucleare:
- obținerea de informații despre lansarea de rachete nucleare balistice pe teritoriul Rusiei sau al aliaților săi;
- utilizarea de către inamic a armelor nucleare sau a altor tipuri de arme de distrugere în masă pe teritoriul Rusiei sau al aliaților săi;
- „impact” asupra instalațiilor guvernamentale sau militare critice, al căror eșec ar perturba răspunsul forțelor nucleare;
- agresiune împotriva Rusiei, folosind arme convenționale, atunci când existența acesteia este amenințată.
Printre susținătorii războiului, principalul critic al doctrinei actuale este politologul Serghei Karaganov. Acesta crede că doctrina nu servește ca un factor de descurajare, iar liderii occidentali sunt încrezători că Rusia nu va folosi arme nucleare în aproape nicio circumstanță.
„Dacă o dronă zboară din nou la Kremlin, atunci de ce să nu lansăm mai întâi un atac regulat cu rachetă asupra Reichstag-ului? Lasă-l să ardă”, spune Karaganov.
În continuare, conform planului lui Karaganov, ar trebui să existe lovituri non-nucleare asupra țintelor din țările NATO care ajută Ucraina, iar dacă Occidentul răspunde, atunci s-ar putea ajunge la o lovitură nucleară de grup asupra țintelor din Europa. Ideea este că, dacă Occidentul știe că Rusia este gata să folosească arme nucleare, atunci nu va exista război nuclear.
„Indicarea în doctrină că transferul de arme occidentale înseamnă că participarea Occidentului la război nu va schimba nimic”
Este logic să ne așteptăm ca doctrina actualizată să extindă condițiile de utilizare a armelor nucleare, spune Maxim Starchak de la Universitatea Queens.
„Pe de o parte, acest lucru, bineînțeles, va avea un impact asupra Occidentului, pe de altă parte, nu există loc de a face presiune. Occidentul oferă Ucrainei tot ce poate oferi. Faptul că Rusia coboară pragul de utilizare a armelor nucleare nu va schimba nimic. Doctrina, de exemplu, ar putea împiedica participarea trupelor occidentale. Dar acestea sunt mai probabil jocuri politice decât o posibilă realitate. Nu mai este posibilă eliminarea asistenței militare occidentale. Indicarea în doctrină că transferul de arme occidentale înseamnă că participarea Occidentului la război nu va schimba nimic, deoarece acest lucru s-a auzit în fundal de multă vreme”, precizează expertul.
Riscul unui atac nuclear rusesc trebuie evaluat separat pentru două cazuri – pentru un atac asupra unei țări NATO și asupra Ucrainei, notează și expertul Pavel Podvig, a cărui cercetare se concentrează pe dezarmarea nucleară, controlul armelor și securitatea nucleară.
În primul caz, este declanșat mecanismul clasic de descurajare: există pericolul unui răspuns și al unei escalade ulterioare. „La Moscova, ca și în Occident, ei înțeleg că este cel mai probabil imposibil de controlat acest proces, așa că se abțin să se miște în această direcție”, spune acesta.
„Utilizarea armelor nucleare implică o lovitură nucleară de represalii”
În cazul unui atac nuclear asupra Ucrainei, funcționează un mecanism diferit. Acum nu există probleme militare care ar putea fi rezolvate cu ajutorul armelor nucleare tactice. Este posibil, de exemplu, să distrugi o bază aeriană cu o lovitură nucleară tactică în loc de mai multe lovituri cu arme convenționale, dar acest lucru nu va schimba radical situația de pe front.
„Singurul scop al folosirii armelor nucleare poate fi să șocheze inamicul să se predea și să oprească rezistența, ca în Hiroshima și Nagasaki. Adică, schimbarea strategică a cursului conflictului. Dar aici apare o altă problemă: pentru ca impactul asupra inamicului să fie semnificativ, zeci și sute de mii de oameni vor trebui uciși. Pragul pentru a lua o astfel de decizie este foarte mare, chiar și oamenii însetați de sânge s-ar putea să nu ridice mâna în acest sens”, susține Pavel Podvig.
Dacă există o provocare serioasă din partea Rusiei, o poziție mai avantajoasă pentru Occident ar fi să nu răspundă cu o lovitură nucleară, ci să mobilizeze pe toți cei posibili împotriva amenințării folosirii armelor nucleare. Acest factor nu poate fi subestimat, consideră Pavel Podvig.
„Pe de o parte, în orice concept, utilizarea armelor nucleare implică o lovitură nucleară de represalii. În teorie, acest lucru este adevărat, dar înseamnă și începutul unui război nuclear global. Sunt cei care iau deciziile dispuși să bombardeze planeta cu arme nucleare fără să încerce să-și dea seama ce s-a întâmplat? Probabil că nu sunt, având în vedere cât de precaut acționează puterile nucleare una împotriva celeilalte. Și nu doar SUA și Rusia/URSS, ci și India și Pakistanul, care au avut experiență de confruntare armată, dar nu au folosit arme nucleare”, spune Maxim Starchak.
Foto – Profimedia Images
CITEȘTE ȘI: