Reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă București au dat amenzi, în primele șase luni ale acestui an, în valoare de peste 1,5 milioame de euro. Majoritatea societăților sancționate sunt firme de construcții care foloseau muncitori care lucrau la negru. Pe de altă parte s-au dat amenzi mari și pentru nerespectarea legislației muncii dar și pentru lipsa echipamentelor de protecție destinate angajaților care lucrează în condiții periculoase.
Conform bilanțului ITM București pentru primele șase luni, inspectorii au descins la aproape 3.000 de firme pentru a verifica contractele angajaților. Surse din cadrul ITM, cele mai multe dintre acțiuni au fost organizate pe șantiere, în condițiile în care este cunoscut faptul că, în construcții mulți angajatori sunt tentați să aducă oameni pe care să-i poată plăti la negru, cu ziua, fără să le facă și contracte de muncă. În același timp, cu toate că șantierul reprezintă un loc de muncă periculos, angajații nu beneficiază, de fiecare dată, echipamentul impus de lege, motiv pentru care condițiile de lucru au fost un alt aspect luat în vizor de inspectori.
Potrivit cifrelor oficiale raportate de ITM în materialul de bilanț. după controlul relațiilor de muncă au fost date amenzi în valoare de 2.124.500 de lei, pentru nerespectarea securității sănătății în muncă s-au dat sancțiuni de de 727.000 de lei în timp ce pentru muncă nedeclarată au fost amendați 163 de angajatori cu amenzi record în valoare de 4.903.500, adică un total de peste 1,5 milioane de euro.
Sursele citate au precizat că cei mai mulți dintre muncitorii care lucrează pe șantierele din Capitală sunt oameni aduși din provincie, recrutați de diverși intermediari care îi aduc cu ziua la lucru.
Atunci când sunt întrebați de ce nu au contracte, muncitorii răspund, de fiecare dată, că sunt abia în prima zi de lucru și că nu au apucat să semneze. Chiar și așa, legea spune că oamenii că oamenii aflați la serviciu trebuie să aibă contract de muncă, așa că acest tertip este, spun specialiștii ITM, complet inutil.
În același timp, s-a constatat că muncitorii străini, în special nepalezi, aduși în România de firmele de recrutare, lucrau cu acte în regulă și în condițiile impuse de lege.