An nou, ministru nou și o previzibilă schimbare la față a ȘCOLII ROMÂNEȘTI. Expert în educație: „Daniel David își poate asuma tăierea nodului gordian”

Elevii se întorc astăzi la școală din vacanța de sărbători, după mai bine de două săptămâni. An nou, ministru nou la educație și de ce nu, poate și o nouă față a învățământului românesc? Rămâne de văzut cum se vor arunca „zarurile” educației și ce anume va reuși să fie liantul dintre elevi-profesori-părinți, într-o zonă de învățământ cu o graniță din ce în ce mai subțire între o Românie educată și una analfabetă funcțional.

Marian Staș, specialistul în politici educaționale și omul care s-a implicat în procesul de implementare a conceptului de școală-pilot în România – a făcut pentru GÂNDUL o analiză completă și complexă a sistemului de învățământ din România – explicând, cu argumente și propuneri – care sunt soluțiile școlii românești de secol XXI, dar și de ce ministrul Daniel David are expertiza și viziunea necesare de a tăia „nodul gordian.”

Expertul în educație pune pe tapet contradicția flagrantă între Articolele 181 și 182

Marian Staș a mărturisit că programul de guvernare al noului guvern – unul care există momentan pe hârtie – este curajos și articulat, cuprinzând multe elemente de tip transformațional, de care școala românească are nevoie ca de aer.

ACTUALITATE MOTIVAREA Curții de Apel București după ce i-a respins contestația lui Călin Georgescu în cazul alegerilor prezidențiale anulate

23:50

ACTUALITATE Sebastian Burduja, despre momentul când EXPIRĂ schema de plafonare a prețurilor la energie: „E posibil să nu fie nicio diferență”

23:33

Expertul în educație amintește aici despre descentralizarea componentei de resurse umane, mai exact pilotarea angajării de către școli a profesorilor.

„Programul de guvernare pe care l-am citit este, de departe, cel mai articulat și cel mai curajos din toate cele pe care eu le-am parcurs, ale tuturor guvernelor precedente. Este un document cu cap și cu coadă, strategic, cu multe componente transformaționale. De aici plecăm ca formă. Și felicitări pentru curajul de a include acolo teme importante. Am să ilustrez cel puțin trei sau patru dintre ele, pe cele care mi se par din alt film decât toate celelalte de până acum. Aș începe cu descentralizarea componentei de resurse umane, deci pilotarea angajării de către școli a profesorilor.

Asta împinge procesul de subsidiaritate pe nivelul următor și face dreptate unei aberații din Legea Învățământului Preuniversitar. Vorbesc despre această contradicție flagrantă între Articolele 181 și 182. Mai exact, Articolul 182 spune că directorii școlilor particulare își pot angaja profesorii, își fac concursurile, interviurile și comunică lista Direcțiilor Județene de învățământ preuniversitar, așa cum e firesc, așa cum e normal.

În schimb, cu un articol înainte, directorii școlilor publice primesc în plic lista de profesori de la școlile lor, de la aceste Direcții Județene. Vorbim despre același mecanism comunist sindicalist de angajare ca până acum. În plus, mai fac două lucruri contra naturii. Nu școlile angajează, în schimb directorii semnează contractul de management cu profesorii pe care nu ei i-au angajat. Este prima aberație. Și a doua mare aberație este aceea că ei semnează și contractul de certificare a calității educației, contractul acela individual cu părinții, care certifică prin semnătura directorului calitatea educației oferite de profesorii pe care nu echipa școlii îi angajează.

Aș spune că, din punctul de vedere al transformării de sistem, acest mecanism pe care eu l-am recomandat a fi pilotat înainte de orice – pentru că este imposibil de a face transformare la nivelul întregului sistem – mi se pare una dintre cele mai curajoase mențiuni sau unul dintre cele mai curajoase proiecte din actualul program de guvernare”, explică Marian Staș în analiza făcută.

„Punctul de plecare, cel din programul de guvernare, este unul extrem de ofertant”

Expertul în politici educaționale susține că tema învățământului dual, transformarea curriculară și amplificarea impactului școlilor pilot sunt doar câteva dintre temele pe care  le-a constatat cu satisfacție, recunoscând că asta înseamnă un leadership autentic, atunci când vine vorba de programul de guvernare.

În ceea ce privește misiunea profesorului Daniel David, nou ministru al Educației, Marian Staș recunoaște că – deși contextul politic nu este unul deloc ofertant – oficialul de la Educație poate transforma această mare provocare într-o mare oportunitate.

„Urmează găleata cu apă rece a Ordonanței-trenuleț care dă de pământ cu foarte multe lucruri. În acest context, a doua mea teză în cheia conversației noastre, este aceea că, în momentul de față, ministrul Daniel David are în față o foarte mare problemă pe care o poate transforma într-o colosală oportunitate.

Și anume aceea de a tăia nodul gordian al încremenirii modelului educațional preuniversitar în paradigma sa comunistă, cu toate constrângerile, cu toate limitările, cu toate lucrurile care strâng de gât mai degrabă procesul din ordonanța trenuleț, dacă are în el ce-i trebuie. Și cred că are și curajul asumării tăierii nodului gordian.”

Cum se poate folosi ministrul Daniel David de „principiul 40-70”

Marian Staș a venit, în acest context educațional, cu o recomandare de leadership, despre care susține că în literatura de specialitate poartă numele de „principiul 40- 70”, fiind expusă în spațiul public de către Colin Powell, la vremea când era președintele Comitetul Întrunit al Șefilor de State Majore din Armata SUA.

„Principiul 40-70 spune că un lider puternic, un lider care se respectă, acționează – face, nu stă pe gânduri, n-o întoarce – atunci când estimează că are la dispoziție între 40 și 70% dintre resursele disponibile și mă refer aici la informații, timp, diverse categorii de resurse. Cu alte cuvinte, Colin Powell spunea că ceea ce este sub 40% reprezintă hazardul, iar ce înseamnă peste 70% este probabil un cost de timp care ar putea avea un impact negativ ulterior.

Cu alte cuvinte, tot așteptând să fiu din ce în ce mai sigur și  liniștit că am mai multe informații și mai multe resurse, se schimbă filmul, adică pleacă trenul din gară și mă trezesc pe un peron în care trebuie să aștept un alt tren, un alt context. Cred că în momentul de față, Daniel David este fix în inima acestui proces de tip 40 – 70. N-are tot ce-i trebuie, dar nu este nici în condiții de hazard. Și cred că își poate asuma în mod onest, curajos, tranșant, transformațional, tăierea acestui nod gordian care are nevoie de două sau trei puncții.

Mai cred că o minte curajoasă și limpede, cum este cea a lui Daniel David, are posibilitatea, așa cum spuneam – de pildă, punând în fapt principiul 40-70 pe care l-am enunțat – să transforme această problemă pe care o știm și o vedem cu toții într-o colosală oportunitate, și anume aceea de a face puncții necesare, importante, ireversibile, pe calea schimbării paradigmei educației în România.”

„România are un singur plan-cadru și acela comunist”

Expertul în politici educaționale a vorbit și despre arhitectura planurilor – cadru, o variantă salutară și salvatoare pentru școala românească de secol XXI.

„Să vină, de pildă, cu o colecție de trei sau patru planuri – cadru echivalente pentru liceu – în care să calibreze procentul de curriculum la decizia elevilor în oferta școlii. Acolo, de fapt, tema va fi cât de mult deschide jocul. O variantă pentru școlile mai conservatoare, pentru școlile mai temătoare – cu oameni mai refractari la nou și la transformare – este aceea să ducă procentul undeva în jur de 20-25%.

Dar, în același timp, cred că are obligația să pună pe masă încă două sau trei variante care să ducă procentul de curriculum la decizia elevilor în oferta școlii până către 50-60%. Este important ca liceele să aibă la îndemână trei-patru variante aprobate, cu un procent diferit de subsidiaritate, așa cum au făcut cei de la Chișinău.

În momentul de față, Ministerul Educației are acolo vreo cinci sau șase variante, dacă nu mă înșel, de planuri-cadru, dintre care liceele, școlile își pot alege, spre deosebire de România unde este un singur plan-cadru și acela comunist. În momentul de față, pentru mine nu școlile sunt importante, din punct de vedere al curajului asumării, ci ministrul și echipa ministerială”, a punctat Marian Staș.

„Curajul de a deschide conversația pe ceea ce înseamnă nevoia unei educații spirituale de secol XXI în școli”

Expertul în educație a adus în discuție și subiectul orei de religie în școli, propunând ca acesta să fie înlocuită cu o oră de educație spirituală, despre care susține că ar aduce direcții necesare unei educații de secol XXI.

„O altă probă de curaj și de leadership – care poate fi soluționată, așa cum spuneam, onest, pedagogic, educațional, sănătos din pilotări (n.r. școlile pilot) – este aceea de a înlocui ora de religie, păstrând obligativitatea – văd că este nenegociabil la nivelul cultului religios majoritar, deci nu se pune problema negocierii obligativității componentei acesteia – dar înlocuind ora de religie cu oră de educație spirituală sau de educație pentru spiritualitate.

Sunt două lucruri total diferite și care duc către zona asta importantă a unei educații necesare de secol XXI, pe ceea ce înseamnă lăuntrul copiilor, sufletele, relația cu principiul suprem, de pildă cu Dumnezeu ș.a.m.d. Eu am făcut un test de genul acesta. Acum câteva zile l-am întrebat pe Chat GPT ce variante de elemente de educație spirituală pentru gimnaziu și pentru liceu îmi poate da. Referitor la acest subiect am întrebat vreo șase-șapte medii de inteligență artificială.

Au venit cu niște subiecte unul mai frumos ca altul. Elementul de curaj primordial mi se pare acela de a deschide conversația în societate, pe ceea ce înseamnă nevoia unei educații spirituale de secol XXI în școli. Dacă Daniel David își asumă înțelepciunea de om modern, academic, universitar, de om al școlii de secol XXI, după părerea mea va face istorie în societate și istorie în educație.”

După terminarea vacanței de iarnă, începe al treilea modul de cursuri

Structura anului școlar în curs a fost împărțită, la fel ca anul precedent, în module de cursuri și perioade de vacanțe. În 2024, elevii au parcurs primele două module de învățare și vacanțele aferente fiecărui modul. Zilele de 6 și 7 ianuarie sunt libere legal Elevii vor avea o pauză de la cursuri de 18 zile.

• Vacanța de iarnă a cuprins sărbătoarea de Crăciun și Anul Nou, dar și zilele de 6 ianuarie (Boboteaza) și 7 ianuarie 2025 (Sfântul Ion), care sunt zile cu libere legale.
• Calendarul celor 3 module de cursuri ramase din anul școlar 2024 – 2025 Modulul al III-lea de cursuri urmează să se desfășoare în perioada: 8 ianuarie 2025, până vineri, 7 februarie, respective vineri, 14 februarie sau vineri, 21 ferbuarie 2025.
• A treia vacanță din anul școlar 2024-2025 este vacanța de schi. Vacanța mobilă sau vacanța de schi, așa cum a fost numită, va avea o durată de o săptămână în perioada 10 februarie – 2 martie 2025 și se va stabili la decizia inspectoratelor școlare/județene/al municipiului București.
• Modulul IV de cursuri se va desfășura în perioada: luni, 17 februarie 2025, respectiv luni, 24 februarie 2025 sau luni, 3 martie 2025, la decizia inspectoratelor școlare/județene/al municipiului București și se va desfășura, după caz, până joi, 17 aprilie.
• Vacanța de primăvară 2024-2025 va începe vineri, 18 aprilie 2025 și va dura până duminică, 27 aprilie 2025. Modulul V de cursuri va începe luni, 28 aprilie 2025 și se va desfășura până vineri, 20 iunie 2025. Vacanța de vară 2025, care încheie anul școlar 2024-2025, începe de sâmbătă, 21 iunie 2025 și va dura până duminică, 7 septembrie 2025.

Daniel David: „ Hai să predăm un pic lucrurile altfel, să avem manuale mai prietenoase”

Reamintim că Daniel David, noul ministru al Educației, a declarat că nu este în favoarea introducerii de materii noi în învăţământul preuniversitar şi că educaţia de mediu, educaţia juridică sau cea financiară pot fi învăţate şi în cadrul materiilor clasice.

Oficialul a adăugat că o problemă ar fi că metodele de predare nu sunt suficient de eficiente şi poate nici manualele suficient de prietenoase, în condiţiile în care conţinuturile sunt bune. Planurile-cadru pentru liceu vor fi în dezbatere în ianuarie și vom avea și o dezbatere națională, a mai spus profesorul Daniel David.

„Eu cred în acest moment că avem conținuturi destul de bine gândite şi organizate. Nu spun că nu mai putem lucra la ele, dar nu cu schimbări majore.  După mine, problema noastră, dar sigur că voi discuta acest lucru cu experţii pe care o să-i am în această zonă, după mine problema majoră ţine de altceva. Nu ştim să predăm bine conţinuturile bune pe care le-am stabilit. Adică, metodele de predare nu sunt suficient de eficiente şi poate manualele nu sunt suficient de prietenoase.

De aceea, dacă această ipoteză a mea se va confirma, eu uitându-mă puțin şi văzând, de exemplu, că la multe teste internaţionale conţinuturile noastre se suprapun foarte bine peste itemii testului, de multe ori mai bine decât suprapunerea pe care o avem în Finlanda şi cu toate astea performanţa noastră este mai slabă. Oare de ce? Fiindcă nu predăm bine acele conţinuturi şi acţiunea noastră va fi aici. Hai să predăm un pic lucrurile altfel, să avem manuale mai prietenoase, ca acele cunoştinţe să devină cu adevărat competenţe”, a declarat Daniel David la Antena 3 CNN.

CITIȚI ȘI:

EXCLUSIV| Religia la bacalaureat, între Doamne ajută și Doamne ferește! Ce spun elevii, părinții și experții despre ”evaluarea” moralei creștine

2025, RESTARTUL României. Noul ministru al Educației, Daniel David: „Nimeni nu este

Rectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, s-a SUSPENDAT din funcție după ce a fost numit ministru al Educației. Cine va asigura interimatul

ANALIZĂ EXCLUSIVĂ | Prof. univ dr. psih. Daniel David, despre imaginea României la sfârșit de 2023 și început de 2024. „Să investească în educație!”

EXCLUSIV| Psihologul Daniel David, despre traumele bătrânilor din ”azilele groazei”: „Nu mai facem abuzuri fizice, dar le ignorăm nevoile psihologice”

EXCLUSIV VIDEO | Rectorul UBB: „Mesajul meu către politicieni: nu vă înscrieți la doctorat decât dacă vreți să fiți cercetători începători”

Autor

Mara Răducanu

Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, precum Jurnalul național, Evenimentul ... vezi toate articolele