Profesorul de economie Mircea Coşea a făcut mai multe declaraţii despre posibilul „blackout”, mai precis o pană generală de curent care ar putea dura o săptămână întreagă, asupra căruia Ministerul Apărării din Austria şi-a avertizat cetăţenii. Acesta a spus care sunt motivele pentru care a apărut acest scenariu, dar şi care ar putea fi impactul pentru România.
”E foarte puţin probabil să se ajungă la aşa ceva ACUM. Trebuie să spunem că oricând se poate întâmpla aşa ceva, însă amploarea pe care acest fenomen a luat-o prin ceea ce s-a întâmplat în Austria e greu de înţeles. Există un procedeu tehnic care declanşează un mecanism automat de debranşare a unor economii naţionale de la sistemul european în caz de pericol sau cine ştie ce situaţie neplăcută. Nu toate ţările ar intra în această situaţie”, a declarat Mircea Coșea în exclusivitate pentru DC NEWS
„Pe de altă parte eu înţeleg de ce s-a pus în discuţie acest lucru. Există chestiuni care trebuie luate în calcul şi care coincid cu acest moment, al acestei veşti. Se vorbeşte deja despre posibilitatea unui act politic pe care poate să îl facă Gazprom, adică Rusia. În ce sens? Prin Nord Stream 2, Rusia a devenit principalul şi chiar unicul furnizor de gaze în UE. Olanda are o pondere foarte mică la furnizare, Marea Britanie nu mai este în UE, iar România nu contează din acest punct de vedere. Acest Nord Stream 2 a creat mari probleme şi nemulţumiri în două zone importante: în Polonia, care s-a simţit scoasă din circuit prin această conductă, şi Austria care avea un plan măreţ de transformare a ţării într-un hub european de distribuţie a gazului.
Dacă Gazprom, printr-o mişcare politică, opreşte sau micşorează livrarea de gaze în Europa, gazul fiind deocamdată unul dintre principalele elemente de producţie a energiei electrice în principalele ţări europene, atunci se poate produce o asemenea catastrofă, un Black-out. Deci problema asta este legată de o posibilitate ca, în condiţiile în care Rusia a devenit stăpân absolut al Europei la furnizarea de gaz, să se întâmple un lucru pe care Rusia îl doreşte la un moment dat”, a declarat Mircea Coşea .
„Al treilea lucru de discutat este o reacţie care a apărut în Polonia, Ungaria, acum Cehia şi Austria, de contestare a Green Deal-ului european. Acest program foarte drag conducerii Uniunii Europene începe să fie considerat o catastrofă şi chiar cauza principală a crizei energetice din Europa. Deoarece costurile tranziţiei sunt foarte mari, de la cărbune la alte forme, tranziţia cere mult timp şi creează probleme foarte mari. Baza producerii energiei în Europa de un secol şi jumătate, cărbunele, trebuie înlocuită cu ceva, dar nu se ştie încă cu ce. Singura posibilitate cu care energia cărbunelui poate fi înlocuită eficient este energia nucleară. Ori, din cauza opoziţiei Germaniei, energia nucleară nu intră pe lista energiilor verzi. E o luptă foarte importantă, pentru că aceste ţări, mai ales Ungaria şi Polonia, au proiecte de dezvoltare pe energia nucleară, dar pe care UE nu le acceptă, pentru că există această opoziţie a Germaniei. Nu este întâmplător că a apărut această atenţionare apocaliptică, pentru că se adună nişte factori care deranjează, într-o parte sau alta, în politica energetică europeană nişte actori importanţi”, a mai precizat profesorul de economie.
Ele depăşesc vârsta de 45-60 de ani. Deci este şi o chestiune tehnică. Dacă nu se investeşte pentru modernizare, oricând se poate întâmpla ceva, undeva. Dar asta nu înseamnă că ar fi pe întreaga Europă”, a mai precizat acesta.
Întrebat care ar fi impactul pentru România, profesorul de economie a spus, scurt, „catastrofă”. Acesta a adus aminte şi de o declaraţie despre România veche de 100 de ani.
„Nu suntem pregătiţi pentru niciun fenomen negativ, fie că e inundaţie, fie că e incendiu de pădure, cutremur, nu mai vorbesc de război. Noi suntem post-factum. Este o chestiune care s-a spus despre noi la Pacea de la Paris din 1918, când am luat Transilvania: România este ţara faptului împlinit. După ce se întâmplă, venim şi noi. Nu suntem pregătiţi şi nici nu avem cum să fim cât timp nu există fonduri special alocate pentru aşa ceva şi instituţii speciale care să se ocupe de prevenirea unor incidente neplăcute care pot apărea oricând”, a concluzionat Mircea Coşea.