Anul 2022 aduce îngrijorări cu privire la creșterea prețului facturilor la energie electrică și gaze naturale, care vor antrena scumpiri ale produselor și serviciilor, spune analistul Gândul Petrișor Peiu. Este nevoie de noi venituri, deoarece bugetul pe anul 2022 este sub presiunea creșterii salariilor și a pensiilor. „Nu cred că în actuala paradigmă fiscală ne putem permite aceste creșteri”, a spus Petrișor Peiu, la Gândul Financiar.
„Nu vom crește taxe și impozite nu vom pune presiune pe mediul de afaceri”, spunea premierul Nicolae Ciucă în ziua în care s-a adoptat bugetul pentru 2022.
Premierul preciza că bugetul include cea mai mare alocare pentru investitii din ultimii 32 de ani – 88,8 miliarde de lei, dublul sumei investițiilor realizate în România în 2019 – și prezenta câteva exemple de investiții prioritare în autostrăzi și drumuri.
Cu toate acestea, există temeri cu privire la lipsa unui climat de predictibilitate în economie.
Analistul Gândul Petrișor Peiu a făcut o trecere în revistă a provocărilor economice cu care ne vom confrunta în 2022.
„Este cert că 2022 va fi un an complicat. Nu neapărat pentru România, ci pentru toate statele membre ale Uniunii Europene, din cauza problematicii energetice care va pune presiune atât pe veniturile companiilor, cât și pe veniturile populației. Vorbim despre electricitate, gaze naturale și, desigur, combustibil. Aceste scumpiri vor determina un mediu dificil pentru populație și pentru companii”, spune Petrișor Peiu.
El a adăugat că toată logica sprijinului guvernamental pentru electricitate și gaze naturale vizează o perioadă de 5 luni, din 1 noiembrie până pe 31 martie, după care prețurile vor fi lăsate liber.
”Guvernul nu poate să compenseze la nesfârșit furnizorii cu diferența între prețul de achiziție al energiei și gazelor și prețul la care furnizorii le vând populației. Dar atrag atenția că aceste măsuri se aplică doar consumatorilor casnici și unor consumatori instituționali, ai statului. Restul consumatorilor, în primul rând industria, furnizorii de produse și servicii, vor plăti prețurile foarte mari care sunt acum în piață și, ca atare, toate produsele se vor scumpi”, a explicat Petrișor Peiu.
Românii au aflat recent că în 2022 cresc accizele la benzină și motorină, dar și la alte produse accizabile.
„Problema este că veniturile statului vor fi puse în pericol de aceste măsuri (n.r. compensarea facturilor la energie și creșterea salariilor și a pensiilor). Pe de o parte, vor crește datorită inflației, dar vor crește și cheltuielile, pentru că tot ce înseamnă investiții va fi la alte costuri. S-au scumpit materialele de construcție, cresc salariile”, spune analistul.
Statul are două mari surse de venit, pe de o parte, impozitele indirecte – TVA și acciza -, pe de altă parte, impozitele directe – pe venit și pe profit.
”Dacă profitul e mic, impozitul e și el mic. Și atunci, rămân aceste impozite indirecte, care în primul rând sunt sigure și care vin de la cei care consumă, sunt taxe de consum”, explică Petrișor Peiu.
„Statul are o problemă cu aceste venituri indirecte… Să ne uităm cine plătește acciza: cei care consumă tutun, alcool, combustibil, produse energetice. Nu avem o gamă foarte largă de produse accizabile. Pe de altă parte, cine consumă acest gen de produse, e normal să plătească aceste taxe”, susține Petrișor Peiu.
Mediul de afaceri este nemulțumit de deciziile luate aproape de pe o zi pe alta cu privire la creșterea accizelor la anumite produse, ceea ce transmite un climat lipsit de predictibilitate.
Petrișor Peiu spune că statul ar trebui să facă un calendar clar al creșterii accizelor, astfel încât să ofere predictibilitate consumatorilor și industriei și să aibă un venit predictibil din accize.
„Cred că o companie de tutun e unul dintre cei mai mari contributori la bugetul de stat. Pentru a oferi companiilor din industrie această predictibilitate, o bună practică ar fi ca statul să anunțe cu 6 luni înainte modificarea codului fiscal. Fie că e vorba de TVA, fie că vorbim de accize. Însă cel mai bine e să existe un calendar multianual pe minimm 5 ani, așa cum fac toate statele civilizate, de creștere a acestor accize”, spune analistul.
Petrișor Peiu vorbește de o creștere a veniturilor indirecte, pentru că este evidentă nevoie de venituri la buget.
”Este preferabil să fie un calendar în trepte. Nu este clar care e foamea de bani a bugetului. Ce e clar este că deficitul bugetar e la cote înalte, iar acest deficit trebuie finanțat nu neapărat prin împrumuturi, care au anumite costuri și lipsă de credibilitate pentru că vin cu dobânzi. Clar e că trebuie crescute veniturile printr-o formulă generală, care să afecteze general pe toată lumea, ceea ce înseamnă creșterea veniturilor indirecte”, explică Petrișor Peiu.
Deblocarea unor creșteri salariale, creșterea pensiilor și nivelul redus de TVA la anumite achiziții – cum ar fi la energia termică, la locuințele mai ieftine de 140.000 de euro – înseamnă presiune pe buget.
”Nu cred că în actuala paradigmă fiscală ne putem permite aceste creșteri. Nu cred că mai putem sta cu actualul nivel de venituri bugetare, care este cel mai mic din UE ca pondere PIB, exceptând Irlanda, aare are însă un mod de calcul diferit al PIB”, spune Petrișor Peiu.
Petrișor Peiu mai spune că taxa de solidaritate este ”o eroare”, pentru că un impozit trebuie să se aplice tuturor.
”Acest impozit pe cifra de afaceri ar avea rolul să compenseze faptul că statul nu ar încasa impozit pe profit de la anumite companii, dar ar penaliza în egală măsură și pe campionii profitului declarat și al plății impozitului”, consideră analistul economic.
Expertul în economie susține că dacă statul ține la impozitul pe cifra de afaceri, ar trebui să-l aplice pentru toată lumea, să renunțe la impozitul pe profit.
”A penaliza doar pe unii, mi se pare o încălcare gravă a principiilor fiscale și în același timp va conduce la afectarea unor zone largi din economie”, a explicat Peiu.
În opinia analistului, România va avea în 2022 creștere economică, se vor cheltui primele sume din PNRR, pentru că sunt proiecte care se pot face repede la început, cum e cel cu construcția a 3.000 de creșe.
”Desigur, mă aștept să crească și consumul”, conchide analistul Petrișor Peiu.