Analistul politic Anton Pisaroglu: ”O revizuire a granițelor în Europa Centrală și de Est echivalează cu deschiderea cutiei Pandorei, ceea ce ar fi catastrofal pentru România”
Analistul politic Anton Pisaroglu face o amplă analiză a situației actuale, în contextul conflictului din Ucraina, insistând de la bun început asupra faptului că foarte mulți oameni nu au crezut că Vladimir Putin va ordona o invazie.
Anton Pisaroglu menționează, în mediul online, că s-a ajuns, din păcate, la o ”luptă fratricidă” și că existau semnale potrivit cărora liderul de la Kremlin avea să apese pe pedala forței.
Scenariul imaginat la Kremlin a implicat și ”două focare destabilizatoare”, mai scrie analistul politic pe pagina sa de Facebook, acestea fiind auto-proclamatele republici populare Luhansk și Donetsk.
”Estimez că majoritatea oamenilor nu au crezut că Vladimir Putin va fi atât de nerezonabil încât va invada teritoriul Ucrainei. Pe lângă faptul că Ucraina și Rusia împărtășesc afinități culturale și lingvistice, acestea sunt legate și prin întrepătrunderi familiale, care, practic, au condus la o luptă fratricidă. Narativele folosite de ceva timp încoace de Putin transmiteau că Ucraina este o parte din Federația Rusă care a fost deturnată de la firescul ei destin istoric prin coruperea nefastă de către Vest.
În estul Ucrainei, Rusia a creat două focare destabilizatoare, auto-proclamatele republici populare Luhansk și Donetsk, care i-au creat contextul de a folosi cuvintele «genocid» și «atrocități» în referire la ceea ce se întreprindea de către autoritățile ucrainene în respectivele regiuni separatiste”, notează analistul politic.
”Nimeni nu a crezut că masarea de trupe rusești în Belarusul prieten și ulterior invadarea Ucrainei este o măsură corectivă vis-a-vis de încălcarea drepturilor cetățenilor din regiunile separatiste din estul Ucrainei sau un răspuns proporțional amenințării cu avansarea NATO pe granițele Rusiei”
Anton Pisaroglu
”Poporul rus nu are vreun beneficiu major care să decurgă din acest război”
Anton Pisaroglu ridică și un alt semn de întrebare, anume acela că este foarte greu de înțeles de ce rușii de rând ”nu manifestă empatie și revoltă față de ceea ce se petrece în termeni de crime de război în Ucraina”, mulți dintre ei având rude dincolo de graniță.
A doua întrebare de o importanță covârșitoare în momentul de față este referitoare la perioada temporală în care Vladimir Putin va mai beneficia de sprijinul poporului rus, cu atât mai mult cu cât acesta nu are ”niciun beneficiu major” din acest conflict.
”Este greu de înțeles chiar poporul rus care nu manifestă empatie și revoltă față de ceea ce se petrece în termeni de crime de război în Ucraina, în care mulți își au rude și prieteni. E oare posibil ca cetățeanul de rând să nu problematizeze sau să pună, măcar, cap la cap, niște aspecte cu adevărat flagrante care îi impactează existența cotidiană, precum sancțiunile internaționale care vor sărăci țara și costurile războiului? Poporul rus îi va acorda sprijin lui Vladimir Putin, în continuare, chiar după ce au fost prezentate dovezi cu privire la execuția unor ucraineni de către armata rusă?
Cel mai probabil campania de invadare a Ucrainei nu se bucură nici de susținerea populară nici de cea a elitelor rusești, însă vocile care ar putea face opoziție sunt temătoare, pe bună dreptate, având în vedere că a început «sezonul sinuciderilor» inexplicabile. Societatea rusă nu are curajul necesar de a constitui o masă critică suficientă pentru a conduce la terminarea domniei țarului Putin, și nici nu pare să manifeste dorința de a-și alege un alt drum, de modernizare a societății.
În mod real, cuantificabil, poporul rus nu are vreun beneficiu major care să decurgă din acest război, în afară de împlinirea unor fantezii istorice, în ipoteza improbabilă a câștigării lui. Faptul că se transformă într-un război de uzură va înclina balanța spre beneficiul Ucrainei, căreia i se furnizează constant armament și tehnică militară”, mai scrie Anton Pisaroglu.
”NATO devine o alianță din ce în ce mai puternică, în acest moment fiind pe cale să se rezolve pe repede-înainte accesul mai multor țări, aspect care va izola Rusia cu atât mai mult. Republica Moldova va fi asigurată militar la standarde NATO, acest lucru putând tranșa problema Transnistria cât de curând, Rusia rămânând fără această bază de sprijin”
Anton Pisaroglu, analșist politic
”Găsesc utilă o incursiune în istorie și, mai cu seamă, să nu pierdem din ochi interesul național”
Rusia păstrează un as în mânecă, mai scrie analistul politic Anton Pisaroglu, fiind vorba despre focoasele nucleare. Totuși, lansare unei bombe nucleare va avea consecințe incalculabile, însuși Vladimir Putin știind asta.
Rusia trăiește o izolare din ce în ce mai accentuată, relațiile sale economice cu alte state sunt aproape de zero, iar ”narativul bolii în fază terminală a liderului rus, împins cel mai probabil de Kremlin, are tocmai acest scop de a supralicita puterea lui Putin”.
”Practic problema se va pune în curând în termenii Rusia versus (aproape) restul lumii iar pe aceste coordonate nu se poate întrezări o revenire la normalitate social-economică pentru societatea rusă. Cetățenii ruși de rând vor resimți efectele sancțiunilor și al izolării. Rusia nu va mai avea cui vinde energie și cereale, pentru că nimeni nu va dori să stipendieze un război. Singurul as din mâneca Rusiei rămâne, în acest caz, lansarea unei bombe cu focos nuclear, lucru care ar avea consecințe incalculabile.
Narativul bolii în fază terminală a liderului rus, împins cel mai probabil de Kremlin, are tocmai acest scop de a supralicita puterea lui Putin, dublată de neînduplecarea manifestată în convorbirile cu diverși lideri dornici să rezolve conflictul la masa negocierilor.
Într-un joc al ipotezelor, tot ceea ce România nu își permite este să se facă pe placul lui Putin în cadrul negocierilor de pace și să se ajungă la redesenarea granițelor în Europa. O revizuire a granițelor în Europa Centrală și de Est echivalează cu deschiderea cutiei Pandorei, ceea ce ar fi catastrofal pentru România. Astfel că, în aceste momente, găsesc utilă o incursiune în istorie și, mai cu seamă, să nu pierdem din ochi interesul național”, încheie analistul politic Anton Pisaroglu.