ANALIZĂ | 2024, un an de COȘMAR existențial pentru UE: „Cum va răspunde Europa dacă Donald Trump va câștiga alegerile din SUA?”
Anul 2024 este deja unul complicat, cu atât mai mult cu cât două conflicte – Rusia vs. Ucraina și Israel vs. Hamas – se află în plină desfășurare, iar scenariul din Orientul Mijlociu se poate extinde gradual. Dar urmează și alegerile din Statele Unite ale Americii, alegerile europarlamentare în UE, iar blocul comunitar se află în fața unor provocări majore.
Dacă, în ceea ce privește Rusia, realegerea lui Vladimir Putin, în luna martie, poate fi bifată drept o certitudine, în SUA doar suspansul rămâne litera de lege.
- Dincolo de acestea, UE se confruntă și cu „problemele interne”, alegerile europarlamentare din iunie oferindu-le analiștilor politici posibilitatea de a creiona scenarii sumbre.
- Populismul crește gradual, partidele eurosceptice prin putere, cele de centru pierd teren. Este concluzia formulată de Mujtaba Rahman, șeful cabinetului Eurasia Group pentru Europa, într-un editorial publicat de Politico.
”În primul rând, UE face front comun în spatele Ucrainei și împotriva Rusiei, dar totul ar putea deveni cu mult mai dificil decât până acum. În special, acțiunea de extindere a UE către Ucraina, care se confruntă deja cu argumente contrare, va deveni din ce în ce mai dificilă pe măsură ce recunoașterea a ceea ce ar însemna, de fapt, pentru UE devine mai clară și pe măsură ce cresc așteptările pentru o reformă la Kiev.
Migrația ar putea reapărea ca o forță politică destabilizatoare, mai ales având în vedere reformele inadecvate ale UE la sistemul său de azil. Fluxurile migratorii nediminuate ar provoca din ce în ce mai mult solidaritatea, coeziunea și securitatea frontierelor UE.
Iar încercarea de a anula imigrația ilegală prin cumpărarea de bunăvoință de la paznicii de la granițele Uniunii Europene, așa cum a făcut blocul în trecut, nu va face decât să fie mai responsabilă față de guvernele nedemocratice – și nici nu va rezolva problemele de bază”, notează Mujtaba Rahman.
Atitudinea belicoasă a lui Viktor Orban, provocare-cheie în interiorul UE
Pe lângă toate acestea, adaugă Mujtaba Rahman, se preconizează că economia UE va avea probleme în acest an, adăugând mai multă importanță încercărilor Bruxelles-ului de a consolida competitivitatea continentului.
Cu toate acestea, în cazul Berlinului, spre exemplu, totul va duce la o confruntare cu realități fiscale dure.
„Mai mult decât atât, pe măsură ce economiile majore grăbesc tranziția industrială verde și digitală, UE riscă să rămână și mai în urma Chinei și SUA. Situația va fi exacerbată de incapacitatea Bruxellesului de a-și aprofunda cooperarea cu Washingtonul împotriva Beijingului, dar și faptului că UE nu are, încă, o poziție proprie, proactivă, împotriva Chinei.
Chiar și întrebarea cine ar trebui să conducă instituțiile de la Bruxelles s-ar putea dovedi mai controversată decât se presupune pe scară largă, nu în ultimul rând întrucât premierul ungar Viktor Orbán va dori să aibă un cuvânt de spus în privința cursei pentru locuri de muncă de top.
Într-adevăr, gestionarea atitudinii belicoase a lui Orbán va fi o provocare cheie în anul 2024 – în special în cazul în care Ungaria își asumă președinția rotativă a UE a Consiliului UE în a doua jumătate a acestui an”, continuă Mujtaba Rahman.
O victorie a lui Donald Trump ar reintroduce tensiunile transatlantice
Cu toate acestea, punctează Mujtaba Rahman, cea mai mare provocare viitoare va fi, fără îndoială, răspunsul UE la o posibilă victorie a fostului președinte al Statelor Unite, Donald Trump, la alegerile prezidențiale din America, din luna noiembrie.
”O victorie a lui Trump ar reintroduce tensiunile transatlantice, ar împiedica în mod semnificativ sprijinul occidental pentru Ucraina și, de asemenea, ar crește riscul unui război comercial.
Cel mai problematic, un potențial impuls din partea lui Trump de a retrage SUA din NATO ar constitui un coșmar existențial. Unul care, pentru multe țări din UE, ar pune sub semnul întrebării fundamentele libertății, păcii și prosperității pe care se bazează reglementarea postbelică a uniunii.
La cinci ani după ce actualul președinte al Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și-a declarat intenția de a conduce un executiv «geopolitic» al UE, ambiția Bruxelles-ului de a-și extinde puterea globală a intrat în coliziune cu realitatea constrângerilor sale politice interne.
Acum, riscul este apariția unei Europe insulare, având ca rezultat un bloc care este incapabil să abordeze, în mod credibil, gama de probleme tot mai mari cu care se confruntă și într-un moment în care cel mai important este să acționezi”, încheie Mujtaba Rahman.
Foto – Profimedia Images
Citește și: