Noul pachet de sancțiuni care vizează Rusia lui Putin va fi extrem de dureros pentru economia rusă, dar este cu doi ani prea târziu pentru a schimba jocul. Într-un context global, însă, crește riscul fragmentării sistemului financiar, consideră Alexandra Prokopenko, cercetător la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia.
Washingtonul a introdus, în data de 12 iunie, încă un pachet de sancțiuni împotriva infrastructurii financiare, energetice și tehnologice a Rusiei. La doi ani după ce băncii centrale a Rusiei i s-a interzis să folosească dolari, Bursa din Moscova și filialele sale – Centrul Național de Compensare și Depozitarul Național al Decontărilor – au fost adăugate pe lista sancțiunilor.
Ideea de a aplica sancțiunile SUA asupra Bursei din Moscova și a Centrului Național de Compensare era în discuție de doi ani, amintește Alexandra Prokopenko.
Acum, tranzacționarea cu dolari și euro în Rusia se va face direct între cumpărători și vânzători: exportatorii vor preda moneda direct instituțiilor financiare, iar importatorii, în consecință, vor cumpăra.
Rezultatul acestei tranzacții directe va fi o creștere a spread-ului, respectiv diferența dintre prețul de cumpărare și prețul de vânzare al unei monede.
Probabil că acum va fi mai profitabil pentru bănci să lucreze atât cu vânzătorii, cât și cu cumpărătorii de monedă și să le aducă împreună, anticipează Alexandra Prokopenko.
„Cu alte cuvinte, piața interbancară va fi în favoarea mai multor jucători mari care se descurcă foarte bine din comision. O altă dificultate este aceea că aproape nu au mai rămas operatori mari de pe piața interbancară care să nu fi fost sancționați. Piața valutară din Rusia va fi, cel mai probabil, împărțită în segmente sancționate și nesancționate, fiecare cu propriul curs de schimb valutar.
Cursul de schimb al rublei va deveni mai volatil și, cu cât importarea mărfurilor devine mai complicată, cu atât va fi mai puțină cerere pentru valută.
În consecință, prețurile pentru mărfurile importate vor crește și mai mult, ca urmare a unor noi scheme mai costisitoare de eludare a sancțiunilor. Acest lucru va face și mai dificil pentru Banca Centrală lupta împotriva inflației”, punctează Alexandra Prokopenko în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Noile sancțiuni, continuă Prokopenko, transformă yuanul în principala monedă de schimb valutar și de decontare în Rusia, odată pentru totdeauna.
În luna mai, ponderea sa în tranzacțiile de schimb a atins din nou un nou record, ajungând la 53,6 la sută. Cota sa pe piața over-the-counter a fost de 39,2 la sută. Moneda chineză a reprezentat puțin peste o treime din volumul total al comerțului exterior în ultimul an.
„În ciuda sancțiunilor SUA, tranzacționarea cu yuani continuă, deși noile restricții nu pot să nu aibă un impact și asupra acestui lucru. Băncile chineze care sunt conectate la sistemul financiar global vor trebui să-și rupă legăturile cu Casa Națională de Compensare din cauza riscului de sancțiuni secundare. Fie locul lor va fi luat de instituții financiare create exclusiv pentru a lucra cu Rusia, care nu vor fi speriate de sancțiuni secundare, fie va fi creat un nou intermediar de compensare.
Atât Moscova, cât și Beijingul au demonstrat că sunt capabile să se adapteze la sancțiunile în evoluție.
Pe lângă noile sancțiuni împotriva instituțiilor financiare, Trezoreria SUA a extins și definiția bazei militar-industriale a Rusiei, legăturile cu care pot duce la sancțiuni pentru bănci.
Inițial, acea legislație acoperea tranzacțiile referitoare la cinci sectoare ale economiei ruse: apărare, tehnologie, construcții, aerospațiale și producție. Acum, toate companiile care sunt sancționate conform ordinului executiv 14024 au fost adăugate pe listă”, mai scrie Alexandra Prokopenko.
Noua abordare echivalează cu o interdicție directă a companiilor tehnologice din SUA de a consulta sau de a furniza soluții IT (inclusiv suport tehnologic și actualizarea serviciilor cloud) oricărei persoane aflate în Rusia.
Având în vedere măsura în care procesele de afaceri sunt acum digitalizate la aproape orice întreprindere majoră de producție sau financiară, cele mai recente interdicții pot fi chiar mai dureroase decât sancțiunile împotriva infrastructurii financiare.
„Listele de sancțiuni includ, de asemenea, intermediari foarte mici și companii-fantomă utilizate pentru eludarea sancțiunilor.
Rețeaua Trezoreriei SUA se apropie de lanțurile de aprovizionare, iar șansele de a fi prins cresc.
În cei doi ani și jumătate de război (n.red. – în Ucraina), a apărut o întreagă infrastructură de intermediari în diferite jurisdicții, au fost dezvoltate scheme de restabilire rapidă a lanțurilor de aprovizionare întrerupte de sancțiuni, iar plățile în yuani și ruble au fost decontate folosind infrastructura locală.
Prin urmare, noile sancțiuni ar fi putut face cu adevărat ravagii în economia Rusiei doar dacă ar fi fost introduse la începutul anului 2022. Acum influența lor se va simți pe deplin doar pe termen lung – iar impactul nu se va limita la economia Rusiei.
Întreaga lume urmărește îndeaproape lupta pentru sancțiuni dintre Rusia și Occident, neliniștită de politizarea în creștere a sistemului financiar global.
Îngrijorarea crește nu numai în țările asiatice și în Golful Persic, ci și în cadrul Băncii Centrale Europene, care este îngrijorată de ponderea în scădere a euro în rezervele mondiale. A existat cerere pentru o infrastructură financiară alternativă chiar înainte de războiul dintre Rusia și Ucraina.
Retragerea băncilor rusești de la sistemul de plăți SWIFT, împreună cu sancțiunile secundare, s-a dovedit un stimulent puternic pentru accelerarea dezvoltării Sistemului de plăți interbancare transfrontalieră din China, a interfeței unificate de plăți (UPI) din India și a altor alternative.
Mai este mult de parcurs până să existe o amenințare reală la adresa dominației dolarului, dar tendința de fragmentare a sistemului financiar global nu poate fi inversată acum”, încheie Alexandra Prokopenko.
Citește și: