Cercetătoarea Kateryna Zarembo – lector la Universitatea Națională din Kiev – analizează Ucraina postbelică și principalele provocări pe care țara va trebui să le depășească după încheierea războiului cu Rusia lui Vladimir Putin.
Au trecut 467 de zile din momentul în care ”Țarul” de la Kremlin a sfidat întreaga opinie mondială și a declanșat așa-zisa ”operațiune militară specială” prin care Ucraina a fost invadată. În ciuda tuturor promisiunilor generalilor ruși, conflictul s-a prelungit, iar rezistența ucraineană, susținută de UE și NATO, a demonstrate că mașinăria de război a Moscovei nu este infailibilă.
Societatea ucraineană sfidează din nou geopolitica, scrie Kateryna Zarembo, iar rezistența eroică a Ucrainei împotriva Rusiei – o putere nucleară și proprietarul uneia dintre cele mai mari armate ale lumii – ”a dat o lovitură acelor admiratori de mari puteri care se așteptau ca Ucraina să cadă în trei zile”.
”Ucrainenii sunt încrezători că vor câștiga războiul, dar există un sentiment din ce în ce mai mare în țară că, după victorie , lucrurile nu vor fi ușoare. Prognozele pot fi doar speculative, dar este posibil să surprindem unele dintre stările de spirit predominante în societatea ucraineană la momentul scrierii acestui articol.
În timp ce obiectivele comune de apărare a Ucrainei și înfrângerea Rusiei îi unesc încă pe ucraineni, multe clivaje pe alte probleme sunt deja vizibile sau devin evidente din sondaje și datele sondajelor.
Privind în perspectivă, sfârșitul războiului va însemna nu numai revenirea la pace, ci și apariția unui nou set de provocări pentru societatea ucraineană”, avertizează cercetătoarea Kateryna Zarembo într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Kateryna Zarembo conchide că ucrainenii sunt uniți în încrederea lor în victoria Ucrainei în război, după ce un sondaj din luna februarie 2023 a scos în evidență faptul că 97% dintre respondenți au convingerea că Ucraina va câștiga.
Suplimentar, mai mulți sunt acum de părere că Ucraina va reuși să își mențină întreg teritoriul în cadrul granițelor sale recunoscute internațional, așa cum a fost definit în anul 1991: 74% au susținut acest lucru în februarie 2023, față de 53% în aprilie 2022.
”Acum, discuțiile publice din Ucraina se focalizează pe cum ar trebui să arate victoria țării. Intelectuali, veterani, savanți și lideri ai societății civile ucrainene proeminenți au publicat «Manifestul pentru pace durabilă», cea mai cuprinzătoare încercare de până acum de a contura termenii păcii viitoare. Documentul constă din două părți: una este dedicată aducerii Rusiei la răspundere pentru război – inclusiv prin pedepse pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid -, plata daunelor de război și izolarea internațională.
Cealaltă parte se concentrează pe asigurarea unei păci durabile, aderarea Ucrainei la UE și NATO, dezarmarea Rusiei, decolonizarea pe termen lung a istoriei și culturii în Rusia, modificări ale balanței energetice globale și multe alte măsuri”, susține Kateryna Zarembo.
”Viitorul va aduce însă noi provocări pentru Ucraina, atât pe plan internațional, cât și pe plan intern. Unii observatori prevăd că subiectul «Justiție» în țară va fi unul esențial. Această cerere presupune nu numai plasarea președintelui rus Vladimir Putin și a oricărui alt rus responsabil pentru crime de război în fața unui tribunal special creat și obținerea de despăgubiri din Rusia, ci și investigarea activităților și deciziilor conducerii ucrainene în urma invaziei pe scară largă”
Cercetătoarea Kateryna Zarembo – lector la Universitatea Națională din Kiev
De asemenea, ar trebui ținut neapărat cont de ”trauma colectivă trăită de societatea ucraineană în ansamblu”, mai notează Kateryna Zarembo. Ucrainenii au mai multe experiențe de război, care pot fi parțial suprapuse sau foarte diferite.
Sunt cei care i-au pierdut cei dragi sau sau și-au pierdut casele în timpul războiului casa și cei care nu le-au pierdut-o. Sau linia de demoarcație, care este foarte subțire, de altfel, dintre cei care s-au alăturat forțelor armate și cei care nu au făcut-o, cei care au experimentat ocupația rusă și cei care nu au experimentat-o, cei plecați în străinătate și cei care au rămas în Ucraina, și cei care au bani și cei care abia își mai duc viața de pe o zi pe alta.
”Acestea sunt doar câteva clivaje – deși pronunțate – care deja îi fac pe unii oameni să simtă resentimente, disperare, furie față de ceilalți. Este greu de estimat care vor fi consecințele acestei traume larg răspândite, dar ar putea avea efecte asupra reconstrucției, coeziunii sociale și chiar asupra politicii de partid și asupra alegerilor viitoare.
Printre alte provocări vor fi o economie în scădere și o populație sărăcită: se pare că, din luna februarie a anului 2023, 11% dintre ucraineni și-au pierdut locurile de muncă de la invazia la scară largă, în plus față de cei 5% care erau deja șomeri înainte de război.
În depășirea acestor provocări, sprijinul comunității internaționale pentru Ucraina în lupta împotriva Rusiei și reconstrucția ei postbelică va fi vital: cu cât Ucraina câștigă mai devreme, cu atât vor fi mai puține distrugeri. Între timp, ucrainenii rămân optimiști: 93% văd viitorul țării lor ca fiind «destul de promițător». Acestea fiind spuse, această perspectivă pozitivă ar putea fi o strategie de adaptare în sine, deoarece perioada postbelică poate aduce nu numai pace în Ucraina, ci și multe noi procese”, încheie cercetătoarea Kateryna Zarembo, lector la Universitatea Națională din Kiev.
Citește și:
Disidentul rus Alexei Navalnîi, trimis pentru a 15-a oară la ”IZOLARE”: ”Mă întorc în singurătate”