ANALIZĂ | Cercetătorul Ivan U. Klyszcz (ICDS): ”Ce carte joacă Rusia lui Putin în conflictul israeliano-palestinian?”
Legăturile Rusiei cu Israelul, dar și cu Palestina, sunt complexe și de lungă durată. Când statul Israel a fost creat – în anii `40 – acesta a găsit sprijin oportunist, dar totuși substanțial, în rândul țărilor din Blocul de Est, inclusiv livrări de arme din Cehoslovacia. Cu toate acestea, până la sfârșitul anilor `60, Uniunea Sovietică s-a îndreptat hotărât către oponenții Israelului, oferind sprijin Egiptului în perioada premergătoare războiului de Yom Kippur din 1973.
Cercetătorul estonian Ivan U. Klyszcz – Centrul Internațional pentru Apărare și Securitate din Tallin (ICDS) -, care analizează politica internă și externă a Rusiei, consideră că Rusia își dorește o poziție de actor-cheie în regiune, iar acest conflict îi oferă o oportunitate de care încearcă să profite.
Confruntată cu izolarea globală, politica externă a Rusiei s-a bazat pe relația cu țările care împărtășesc viziunea anti-occidentală a Moscovei. Cu toate acestea, Israelul consideră în continuare SUA ca furnizorul său esențial de securitate, o relație care contrazice din ce în ce mai mult relațiile sale relativ pozitive cu Moscova.
”Atacul surpriză al Hamas asupra Israelului a determinat deja statele lumii să-și declare pozițiile în noua rundă de lupte și să-și ofere sprijin unei părți sau alteia. Majoritatea țărilor au condamnat atacul, în timp ce unele au rămas neutre și doar câteva au susținut public gruparea Hamas. Din nefericire pentru Israel, niciun stat din Orientul Mijlociu nu a condamnat până acum războiul, deoarece majoritatea sprijină această grupare.
Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite a avut o întâlnire cu ușile închise cu ambasadorul Israelului la ONU, care – înainte de întâlnire – a cerut comunității internaționale să condamne atacul. Rusia s-a opus condamnării ofensivei Hamas, ceea ce înseamnă că nu a fost emisă nicio declarație comună.
Cu toate acestea, Rusia nu și-a exprimat sprijinul pentru Hamas și a cerut o încetare a focului și o detensionare a situației. Moscova și Beijingul s-au îndepărtat de Occident prin adoptarea acestei abordări evazive, provocând dezamăgirea oficialilor israelieni”, notează cercetătorul estonian în analiza publicată de The Moscow Times.
”Ucraina, o altă țară aflată în război, își urmărește propriile obiective în regiune”
Ministrul rus de externe Serghei Lavrov a lansat un apel comun pentru ”oprirea escaladării conflictului”, mai scrie cercetătorul estonian, împreună cu ministrul de externe al Egiptului, un alt jucător-cheie în acest conflict.
Luni, Serghei Lavrov a vorbit cu secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, iar întâlnirea s-a desfășurat la Moscova. Ulterior, cei doi au promis că vor lucra împreună pentru a ”opri vărsarea de sânge ”, iar Lavrov a reiterar dorința ca ONU să ia o decizie cu privire la independența Palestinei.
”Aceste mișcări ar putea deveni importante pentru a poziționa Rusia în viitorul dialog intra-arab, deoarece Autoritatea Palestiniană (o altă entitate separată de Hamas) a cerut o reuniune de urgență a Ligii Arabe, săptămâna, aceasta pentru a discuta despre conflict. Întâlnirea lui Lavrov cu Aboul Gheit arată că Rusia este alături de Liga Arabă și de poziția sa în acest conflict.
Pentru a complica și mai mult o situație deja complexă, Ucraina, o altă țară aflată în război, își urmărește propriile obiective în regiune. Din anul 2022, și sperând să obțină cât mai mult sprijin la nivel mondial, dar și interesată să contracareze Iranul, un aliat al Rusiei, Ucraina își intensifică eforturile diplomatice în Orientul Mijlociu, în ciuda influenței Rusiei.
La scurt timp după atacul de sâmbătă al Hamas, președintele ucrainean Volodymyr Zelensky l-a sunat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu pentru a-și exprima solidaritatea”, punctează cercetătorul estonian Ivan U. Klyszcz.
”Mutările Rusiei vor însemna, egoist, doar dorința de a câștiga o cât mai mare influență în regiune”
În ciuda apelurilor Rusiei de a relua dialogul dintre Hamas și Israel, Moscova și-a semnalat convergența cu Liga Arabă și nu cu Israelul. S-au făcut, totuși, și eforturi sterile pentru ca totul să pară ”echitabil”, existând și o deschidere către Israel.
Dar calea de urmat pentru diplomația rusă – continuă cercetătorul estonian Ivan U. Klyszcz -, în conflictul Israel-Palestina, va fi modelată de modul în care evoluează luptele aflate în desfășurare, de modul în care Israelul percepe manevra diplomatică perfectibilă a Moscovei și de faptul că au fost confirmați ostateci ruși după atacul Hamas. În paralel, acțiunile Kievului ar putea avea rolul de a reduce influența Rusiei.
”În orice caz, un lucru este cert – pe măsură ce războiul se desfășoară și o criză umanitară se profilează la orizont, mutările Rusiei vor însemna, egoist, doar dorința de a câștiga o cât mai mare influență în regiune”, încheie cercetătorul estonian.
Sursa foto – Profimedia Images
Citește și:
EXCLUSIVITATE NAȚIONALĂ | GÂNDUL dezvăluie cine pune presiune pe Guvern: MAFIA PĂCĂNELELOR!