Cercetător senior la Carnegie Europe, unde se concentrează pe extinderea UE, Balcanii de Vest și Europa de Est, dr. Dimitar Bechev punctează că Xi Jinping, președintele Chinei, s-a „distrat” în turneul pe care, săptămâna trecută, l-a efectuat în Europa, înainte de a-l primi pe propriile meleaguri pe Vladimir Putin.
Discuțiile de la Paris cu președintele francez Emmanuel Macron și Ursula von der Leyen, șefa Comisiei Europene, nu au fost, totuși, un succes strălucitor. Atât Xi, cât și interlocutorii săi, s-au ținut în mare măsură de atuurile lor – fie că este vorba despre poziția ambivalentă a Chinei față de războiul din Ucraina sau despre disputa în curs privind importul de vehicule electrice în Europa.
Ulterior, atât la Belgrad, cât și la Budapesta, liderul chinez a fost întâmpinat ca un erou, notează Dimitar Bechev – mulțimi care i-au aplaudat sosirea sosirea la Palata Srbije și la Castelul Buda, plus articolele sale de opinie care au umplut paginile cotidianului belgrădean Politika și maghiarul Magyar Nemzet în care se vorbește despr eun „viitor comun”.
„Vizitele la doi dintre cei mai apropiați prieteni ai Chinei din Europa au dat și ele substanță, Serbia semnând o serie de acorduri de cooperare, în timp ce Ungaria a continuat discuțiile cu privire la un proiect major al producătorului de automobile Great Wall.
Serbia a profitat, de asemenea, de pe urma afluxului de investiții europene, a comerțului liber și a locației sale geografice lângă țările centrale ale UE.
Dar, din poziția sa în afara UE, Serbia nu are nici influența politică, nici puterea economică deținută de Ungaria lui Viktor Orban.
Nu este o coincidență faptul că multe companii chineze, cum ar fi BYD, rivalul Tesla BYD, și producătorul de baterii CATL, au ales Ungaria pentru a-și implmenta afacerile”, atenționează dr. Dimitar Bechev.
Ceea ce cele două țări au în comun, însă, este o relație încurcată cu Bruxelles-ul, precizează analistul Carnegie Endowment for International Peace. Populismul, ”capturarea statului” și relațiile confortabile cu Rusia l-au făcut pe Orban un nonconformist pentru restul UE.
O mare parte din finanțarea europeană pentru Ungaria a fost înghețată în anul 2022. Serbia a fost, de asemenea, criticată pentru alegerile locale viciate din decembrie trecut și pentru creșterea violenței în nordul Kosovo, care a ucis, practic, discuțiile de normalizare mediate de UE dintre Pristina și Belgrad.
„La un nivel fundamental, Orban și președintele sârb Aleksandar Vucic sunt aliniați în ceea ce privește pariurile pe ordinea multipolară emergentă. Ei au investit în relațiile cu Rusia pentru a-și îmbunătăți pozițiile de negociere cu UE și Occidentul în general.
Acest lucru a funcționat pentru maghiari în martie, anul trecut, când Orban a reușit să pună piedici ajutorului financiar acordat de UE Ucrainei pentru deblocarea a 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune.
Ministrul maghiar de externe Peter Szijjarto, unul dintre rarii oficiali ai statelor membre ale UE care încă mai vizitează Moscova, a fost auzit spunând, la un eveniment recent din Chatham House, că Ungaria va pune veto asupra aderării Ucrainei la UE dacă Kievul nu va îndeplini anumite cerințe impuse de Budapesta”, mai scrie dr. Dimitar Bechev.
Vucic a urmărit, de asemenea, un act complex de echilibrare între Moscova și Occident, trimițând arme în Ucraina prin țări terțe, dar păstrând Serbia foarte deschisă pentru afaceri pentru ruși. În aceste zile, rusa se aude la fiecare colț din centrul Belgradului.
Ungaria și Serbia aleg cu atenție aspectele UE care le plac și le resping pe cele pe care nu le plac, prezentându-le ca o imixtiunenedreaptă asupra suveranității lor sau, mai rău, o conspirație Soros.
„În același sens, ei aleg și aleg elementele de politică externă a Rusiei pe care le consideră utile: salută continuarea acordurilor energetice, dar refuză să folosească dreptul de veto al Ungariei asupra sancțiunilor UE, de exemplu, sau folosirea Rusiei ca aliat în lupta împotriva independenței Kosovo, dar votând împotriva Moscovei în Adunarea Generală a ONU și refuzând să sprijine anexarea unor părți ale Ucrainei.
Turneul lui Xi fost un memento oportun care a confirmat că există un al treilea pol în această relație: China. Ultimul deceniu le-a adus acasă neo-titoiștilor din Europa de Est că Rusia se referă adesea la dragostea frățească, mai degrabă decât la bani grei.
China, pe de altă parte, are mușchi financiari, în ciuda faptului că politica sa de semnătură, Inițiativa Belt and Road, a fost redusă”, consideră dr. Dimitar Bechev.
Presa pro-guvernamentală – atât din Belgrad, cât și din Budapesta – s-a bucurat săptămâna trecută, amintește cercetătorul Carnegie Europe, numărând toate miliardele angajate în investițiile directe chineze.
Ideea că politica externă – recalibrată într-o lume post-occidentală – dă locuri de muncă și adaugă bunăstare a devenit centrală în retorica regimurilor profund populiste precum cel al lui Orban și al lui Vucic.
„Le sporește legitimitatea și face titluri bune. China umple un gol pe care Rusia — cel puțin la nivel de percepții — l-a lăsat în Occident. Nu trebuie să uităm de diplomația COVID a Beijingului în 2020, pe care Vucic a deturnat-o la timp pentru a obține puncte și cu vecinii Serbiei.
Invazia pe scară largă a Ucrainei accelerează procesul prin care China îndepărtează Rusia de Europa Centrală și de Est. Putin a devenit toxic într-un mod în care conducerea chineză nu este. Vucic și Orban ar fi mai degrabă văzuți în compania lui Xi.
În octombrie anul trecut, președintele sârb a încercat să treacă peste întrebările jurnaliștilor despre dacă va avea o întâlnire bilaterală cu Putin la summit-ul celei de-a zecea aniversare a Inițiativei Road & Belt. Totuși, contează să ai o discuție telefonică cu Putin și chiar să numești personalități pro-ruse în guvernul sârb.
Dar ce rost are să antagonizezi inutil Occidentul, să zicem, participând la parada militară de sărbătoare publică de Ziua Victoriei din Piața Roșie din 9 mai, dacă rușii nu pot oferi prea multe în schimb?
China, dimpotrivă, se poate transforma într-un rival strategic pentru UE, dar o decuplare economică nu este în cărți. Costul aprofundării legăturilor cu Beijingul nu este prohibitiv de mare atâta timp cât UE face comerț cu China și investește masiv în economia chineză.
Beneficiile sunt palpabile. Xi este pregătit să joace împărțirea și cucerirea pentru a împiedica Europa, cea mai mare piață a Chinei, să acționeze la unison. În Ungaria și Serbia, el bate la o ușă deschisă. Să ne așteptăm ca acest festival al dragostei să continue”, a încheiat dr. Dimitar Bechev.
Foto – Profimedia Images
Citește și: