ANALIZĂ | Conflictul din Ucraina riscă să se transforme într-o TEMĂ SECUNDARĂ a Occidentului: „Oglindă spartă, fiecare bucată reflectă altceva”
Conflictul din Ucraina pare a nu mai reuși să mențină o atenție sporită din partea Occidentului. Contraofensiva ucraineană din anul 2023 nu a avut, din păcate, rezultatele anticipate, frontul a oscilat pe distanțe mici, iar la Kremlin s-a continuat linia trasată de Vladimir Putin, respectiv o luptă de uzură care nu face altceva decât să „toace” vieți, resurse și răbdare.
Mocova a mizat și mizează, în continuare, pe o „plictiseală” păguboasă a Occidentului, iar acest scenariu devine cel mai periculos dintre toate, în contextul în care sprijinul pentru Ucraina condusă de Volodimit Zelenski poate să scadă simțitor.
În astfel de condiții, Putin își freacă mâinile de bucurie, chiar dacă armata rusă n-a „măturat” Ucraina, așa cum promiteau generalii ruși la începutul invaziei. Războiul de uzură convine, însă, Kremlinului, iar apelurile repetate ale lui Zelenski începe să se lovească, încetul cu încetul, de un zid invizibil.
„Sentimentul că toată lumea fusese atacată a măturat Europa”
Alexander Baunov – expert rus în politică internațională, jurnalist, publicist și fost diplomat, asociat senior la Carnegie Moscow Center – trage un semnal de alarmă, insistând în a transmite că acest conflict din Ucraina poate fi, la un moment dat, marginalizat în Occident, variantă extrem de convenabilă pentru un Vladimir Putin care se pregătește să preia un nou mandat de președinte și așteaptă cu interses crescând alegerile din SUA, din luna noiembrie a acestui an.
„Pe tot parcursul anului 2022, Europa a fost în șoc. S-a dovedit că Rusia, proprietara uneia dintre cele mai puternice armate de pe continent, era într-adevăr capabilă să trimită tancuri, rachete și avioane peste granițele sale, să bombardeze orașe și să pună stăpânire pe un teritoriu fără niciun motiv aparent.
Sentimentul că toată lumea fusese atacată a măturat Europa. Steaguri ucrainene au fost ridicate peste clădiri în care nici măcar steaguri naționale nu au fost văzute vreodată, iar granițele au fost deschise pentru ucraineni într-o mișcare fără precedent.
Europa a întâlnit un nou tip de refugiat: unul obișnuit să meargă la cafenele și la teatru, unul care poate să conducă o mașină europeană decentă și care caută o școală bună pentru copiii săi. Oamenii ca noi au fost atacați, s-a gândit atunci, și dacă Ucraina nu ar fi stat între președintele rus Vladimir Putin și Europa, atunci am fi putut fi noi în locul lor.
Armata rusă era o perspectivă terifiantă pe care mulți o credeau capabilă să ia cu asalt capitalele europene dacă nu era oprită cu arme nucleare.
În cele din urmă, s-a dovedit a fi mult mai puțin eficientă, dar chiar și așa, vederea orașelor distruse, a oamenilor înghesuiți în stațiile de metrou la lumina lumânărilor și a mormintelor improvizate cu pietre funerare din carton în curțile rezidențiale a fost mult mai șocantă decât filmele și serialele TV care prezentaseră, în primul rând, spectrul unei invazii ruse”, notează Alexander Baunov într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
„Ceea ce părea la început a fi începutul unui al Treilea Război Mondial s-a dovedit în schimb a fi un Al Doilea Război Iugoslav”
Reacția imediată a Occidentului a fost să se identifice cu victima, continuă Alexander Baunov, iar asta a dus la o acțiune rapidă. Chiar și sancțiunile considerate cândva ca extreme – cum ar fi deconectarea Rusiei de la sistemele internaționale de plată, înghețarea activelor statului și tăierea legăturilor de transport aerian – au fost impuse cu o viteză uluitoare.
În următoarele optsprezece luni, mai scrie expertul în politică internațională, intensitatea grijii Occidentului pentru Ucraina a dispărut semnificativ.
„În timp ce Europa și Statele Unite continuă să vadă Ucraina ca pe o victimă care merită sprijin, oamenii simpli din Occident nu se mai simt amenințați în același mod.
Paradoxal, capacitatea ucrainenilor de a opune rezistență rușilor, refuzând Moscovei o victorie răsunătoare, a funcționat tocmai împotriva Ucrainei. Europa și Statele Unite au luat ochii de la minge. Rușii pot merge spre vest, dar nu este clar dacă vor reuși vreodată să ajungă acolo unde vor.
Ceea ce părea la început a fi începutul unui al Treilea Război Mondial s-a dovedit în schimb a fi un Al Doilea Război Iugoslav: un conflict local la marginea Europei, declanșat de un colaps imperial cu mișcare lentă.
Războiul din Ucraina pare din ce în ce mai îndepărtat și mai străin, devenind în același timp o afacere de rutină. Protestele în sprijinul Ucrainei sunt din ce în ce mai puțin vizibile și sunt din ce în ce mai puține steaguri ucrainene expuse: în unele locuri, acestea sunt acum depășite numeric de steaguri palestiniene.
Conflictul Israel-Gaza a disipat puterea aliaților Kievului și a distras atenția globală de la Ucraina, spulberând consensul pro-ucrainean”, avertizează Alexander Baunov.
„Zelenski este încă un erou, doar unul îndepărtat, erou al altcuiva”
Pe măsură ce percepțiile despre război au evoluat, la fel a evoluat și imaginea președintelui ucrainean Volodimir Zelenski. Până nu demult, era aproape imposibil să ne imaginăm vreun articol care să-l critice pe Zelenski, al cărui chip a îmbrăcat copertele celor mai mari reviste și ziare din lume.
„În comparație cu Zelenski, în ținuta sa kaki, oficialii ruși care pozau în haine militare arătau ca niște turiști. În timp ce păreau a fi actori, Zelensky devenise iubitul lumii.
Pe măsură ce războiul ucrainean un război mic, periferic, viziunea lumii despre Zelensky s-a schimbat. Este încă un erou, doar unul îndepărtat, erou al altcuiva.
Puterea efectului Zelenski a slăbit și ea. Când liderul unei țări atacate pleacă pentru a ține un discurs în fața unui parlament străin – încă purtând haine militare – el primește ovație în picioare și promisiuni de sprijin. Când o face a doua, a treia și a patra oară, efectul nu mai este același.
Mobilizarea care a ajutat Ucraina să supraviețuiască în anul 2022 și chiar i-a permis să recâștige bucăți din teritoriu, este văzută de unii ucraineni drept motivul pentru care și i-au pierdut pe cei dragi”, mai scrie Alexander Baunov.
„Putin continuă să zâmbească”
Putin continuă să zâmbească, constată Alexander Baunov, deoarece eșecul contraofensivei Ucrainei a arătat clar că luptele ar putea oscila în favoarea Rusiei. Se pare că răspunsul la întrebarea „cât mai poate Rusia să continue războiul?” este „atâta timp cât este necesar”.
„Economia Rusiei merge bine, în ciuda inflației persistente, a dezechilibrelor cauzate de creșterea cheltuielilor militare și a ratelor dobânzilor record. PIB-ul a crescut cu 3,5% în 2023 și s-a înregistrat o creștere de 7,4% în industria prelucrătoare, contribuind la atenuarea inegalității dintre regiunile mai sărace și cele mai bogate.
Moscova continuă să obțină profituri mari din exporturile de petrol și gaze. Din punct de vedere economic, este în mod clar posibil ca viața obișnuită în Rusia să continue în ciuda războiului.
În Occident, ideea că relațiile cu Rusia sunt inevitabile, indiferent de natura regimului, câștigă treptat acțiune – și asta înseamnă legitimarea viitoare a unei dictaturi prin contacte internaționale atât cu Occidentul, cât și cu Estul”, puncează expertul în politică internațională.
„O oglindă spartă în care fiecare piesă reflectă ceva independent de celelalte”
Acum optsprezece luni, întregul tablou părea foarte clar. Războiul din Ucraina a distrus vieți, a schimbat planurile și a privat oamenii de casele lor.
Însă acest război declanșat de Moscova a oferit și o bază morală de nezdruncinat pentru unitatea internațională.
„Acum, deși această certitudine s-a transformat într-o oglindă spartă în care fiecare piesă reflectă ceva independent de celelalte.
Ar trebui să ne străduim să păstrăm unitatea atunci când vine vorba de ceea ce este cel mai important pentru noi, în ciuda tulburărilor sociale și politice. Pentru moment, totuși, pare că trăim cea mai întunecată oră”, încheie Alexander Baunov.
Citește și: