ANALIZĂ | Efectul „Rusia” și adoptarea legii „agenților străini” în Georgia. UE, pusă în fața unei provocări majore pe termen lung
Adoptarea de către Guvernul georgian a unei legi extrem de controversate privind „agenții străini” – precedentul fiind creat, încă din anul 2012, în Rusia lui Vladimir Putin – poate părea nesăbuită. A provocat proteste majore în țară și condamnări ferme în Occident. Mai mult, partidul de guvernământ Visul Georgian a promovat legea chiar într-un an electoral, pe 26 octombrie urmând a fi ales un nou Parlament.
Vladimir Solovyov, jurnalist Kommersant, spune că dacă Partidul Visul Georgian (Georgian Dream) va pierde majoritatea parlamentară, în luna octombrie a acestui an, după doisprezece ani la putere, opoziţia nu se va feri să se răzbune.
Președintele de onoare al Partidului Visul Georgian și liderul de facto al țării, oligarhul Bidzina Ivanishvili, se poate aștepta, într-o asemenea situație, să repete soarta fostului președinte Mihail Saakașvili, care se află acum în spatele gratiilor.
„Oricât de contraintuitiv ar fi, se pare că adoptarea legii agenților străini reflectă pur și simplu o nouă abordare a Partidului Visul Georgian de a-și menține controlul asupra puterii.
Noua lege a dezbinării seamănă îndeaproape cu o lege rusă la fel de controversată și cere ONG-urilor care primesc peste 20% din finanțare din străinătate să prezinte rapoarte anuale sau să se confrunte cu sancțiuni financiare. Legea a fost adoptată în doar două luni.
- Autoritățile georgiene și-au anunțat a doua propunere (în urma unei încercări eșuate anul trecut) de a adopta o lege privind transparența influenței străine la începutul lunii aprilie.
- Până la sfârșitul lunii mai, proiectul a fost dezbătut în trei runde.
- În data de 28 mai, veto-ul impus de președintele Salome Zurabishvili a fost depășit de Parlament, ceea ce nu a fost surprinzător, având în vedere majoritatea Partidului Visul Georgian.
Toate aceste etape au fost însoțite de indignarea publică în masă pe străzi, dar, spre deosebire de data trecută, guvernul nu a clipit, iar represiunea poliției asupra protestatarilor a fost brutală. Nici nu a existat vreun semn de dezbinare între elite. Conducerea Georgiei a demonstrat că are un control complet asupra situației”, notează Vladimir Solovyov în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
Primarul din Tbilisi: „Georgia și Statele Unite nu sunt parteneri sau prieteni, ci dușmani, după cum se dovedește”
Adoptarea acestei legi a reprezentat un semnal clar, pentru lumea exterioară, că nimeni nu poate spune Georgiei ce să facă și că suveranitatea ei este o valoare necondiționată, conchide jurnalistul.
Liderii georgieni și politicienii de la Visul Georgian au surprins în mod repetat observatorii, în ultimele luni, cu răspunsurile lor tranșante la criticile aduse legii din partea UE și a Statelor Unite.
„Ivanishvili a acuzat «partidul războiului global» din Vest că dorește să tragă Georgia într-un conflict deschis cu Rusia, în timp ce prim-ministrul Irakli Kobakhidze a mustrat forțele occidentale și «agenții» lor din interiorul țării pentru că au încercat «să deschidă un al doilea front și să ucrainizeze Georgia».
Primarul din Tbilisi, Kakha Kaladze, care este și secretar general al Partidului Visul Georgian, a ajuns până la a spune că Georgia și Statele Unite «nu sunt parteneri sau prieteni, ci dușmani, după cum se dovedește».
Comentariile au fost făcute ca răspuns la amenințările SUA de a impune restricții de viză oficialilor georgieni implicați în adoptarea legii și reprezintă o abatere radicală față de anii 2000, când o stradă din Tbilisi a fost numită după președintele de atunci al SUA George W. Bush. O țară a cărei constituție listează integrarea euro-atlantică ca obiectiv strategic – un amendament introdus în 2017 tot de Partidul Visul Georgian – a intrat într-o confruntare fără precedent cu UE și Statele Unite.
Până acum, însă, nu au existat consecințe reale pentru autoritățile georgiene. Cu toate declarațiile de amenințare ale oficialilor de rang înalt de la Bruxelles și Washington, ele rămân doar la nivel declarativ.
Există mai multe motive practice pentru lipsa de acțiune. În primul rând, organizațiile pot fi pedepsite doar în temeiul noii legi – adică pentru că nu au transmis date privind finanțarea externă către Ministerul Justiției – de anul viitor, ceea ce înseamnă că nu există niciun motiv temeinic pentru a sancționa autoritățile până când se întâmplă acest lucru”, mai scrie jurnalistul Kommersant în analiza sa.
Ex-premier: „Dacă ne vor spune că mâine vom deveni membri ai Uniunii Europene, atunci va fi foarte ușor să o abrogăm”
În al doilea rând, mai precizează Vladimir Solovyov, în situația în care conducerea georgiană este sancționată, din când în când, și apoi Visul Georgian va câștiga alegerile din octombrie, ceea ce este foarte probabil, UE și Statele Unite vor trebui să continue să se ocupe de ele, ceea ce ar putea fi incomod.
În consecință, este cel mai probabil ca Occidentul să aștepte rezultatele votului și apoi să decidă ce să facă, anticipează Solovyov.
„În al treilea rând, optica introducerii de sancțiuni occidentale împotriva politicienilor al căror scop declarat este aderarea la UE nu este bună. Mai rău, astfel de sancțiuni ar putea împinge Tbilisi să îmbunătățească relațiile cu Moscova, care a lăudat legea agenților străini a Georgiei, după ce a adoptat o lege similară în 2012.
Visul Georgian a fost marcat de adversarii politici drept o forță pro-rusă, și asta de mai mulți ani. Acum, partidul ar putea decide că nu mai are nimic de pierdut prin îmbrățișarea acestei reputații.
Prin adoptarea legii privind agenții străini, Visul Georgian invită Rusia și Occidentul să concureze pentru favorurile de la Tbilisi. Președintele partidului, fostul premier Irakli Garibashvili, a numit în mod deschis condiția pentru abrogarea legii litigioase: «Dacă ne vor spune că mâine vom deveni membri ai Uniunii Europene, atunci va fi foarte ușor să o abrogăm, să o revizuim sau să adoptăm una nouă». Ce este asta, dacă nu o invitație la târguire? (…)
Acum, mingea este în terenul UE. Conducerea georgiană spune direct că, dacă Uniunea Europeană dorește să mențină Georgia pe orbita sa, atunci, în loc să-i ofere promisiunile și să trimită mai multe liste de cereri, ar trebui să meargă înainte și să facă țara membru”, consideră jurnalistul Vladimir Solovyov.
„Mai mult de trei sferturi dintre georgieni ar alege reintegrarea Abhaziei și Osetiei de Sud, în locul aderării la UE și NATO”
În cazul în care nu se vor lua astfel de măsuri reciproce, Georgia are un alt vis, notează Vladimir Solovyov, anume reintegrarea regiunilor sale separatiste Abhazia și Osetia de Sud.
„Pe 26 mai, cu ocazia Zilei Independenței Georgiei, prim-ministrul Kobakhidze a declarat: «Visul georgian pentru cea de-a patruzecea aniversare a restaurării independenței Georgiei este de a trăi într-o Georgie unită și puternică, în 2030, împreună cu frații și surorile noștri abhazi și oseti. O Georgie unită și puternică trebuie să devină un membru cu drepturi depline al familiei europene în anul 2030».
Pentru ca prima parte a acestui vis să devină realitate, ar necesita o interacțiune mai profundă nu cu Occidentul, ci cu Rusia, care sponsorizează efectiv cele două regiuni separatiste și are influență asupra lor.
Cel puțin la fel de mulți georgieni și-ar dori să vadă revenirea Osetiei de Sud și Abhaziei precum și-ar dori ca țara lor să adere la UE. Mai mult, sondajele arată că, dacă ar trebui să aleagă un singur lucru, mai mult de trei sferturi dintre georgieni ar alege întoarcerea Abhaziei și Osetiei de Sud în locul aderării la UE și NATO”, încheie Vladimir Solovyov.
Foto – Profimedia Images
Citește și: