Alegerile prezidențiale din Republica Moldova vor avea loc la data de 20 octombrie 2024, iar președintele Maia Sandu se va confrunta cu un candidat-surpriză, Alexandr Stoianoglo, fost procuror general al Moldovei. Acesta este susținut de Partidul Socialiștilor, prorus, al lui Igor Dodon, fostul președinte al Republicii Moldova, din perioada 23 decembrie 2016 – 24 decembrie 2020.
Vladimir Solovyov, jurnalist Kommersant și analist politic la Carnegie Endowment fosr International Peace, consideră că această candidatură a lui Stoianoglo este neașteptată, pentru că ex-procurorul general este un debutant pe scena politică din Republica Moldova, acesta dorind să „coaguleze” opoziția în jurul său.
„Președintele Maia Sandu se va confrunta cu un adversar neașteptat la alegerile din octombrie, din Moldova: Alexandr Stoianoglo. Debutant politic și fost procuror general al Republicii Moldova, Stoianoglo speră să devină singurul candidat al opoziției care să o înfrunte pe proeuropeana Maia Sandu.
Deși lipsa sa de experiență politică este o potențială problemă, tocmai această necunoscută în plan public îl poate face pe Stoianoglo un oponent mult mai periculos pentru Maia Sandu decât majoritatea liderilor proruși consacrați din Moldova.
Anunțul lui Stoianoglo că va candida a ajuns pe prima pagină a ziarelor în Republica Moldova și, probabil, va rămâne în fruntea agendei de știri pentru ceva timp.
În plus, Dodon a făcut apel la alte grupuri de opoziție să-i urmeze exemplul și să se asigure că Stoianoglo este singurul contestatar al Maiei Sandu.
Nimeni nu a răspuns încă apelului lui Dodon, dar gestul în sine – neobișnuit pentru politica din Republica Moldova – este semnificativ. Stoianoglo a spus că discuțiile despre posibila apariție a unor alți candidați din partea partidelor de opoziție sunt în desfășurare. Rezultatul lor este imprevizibil, cel puțin deocamdată, și s-ar putea întâmpla ceva interesant”, notează jurnalistul Vladimir Solovyov.
Sprijinul din partea lui Dodon și a Partidului Socialiștilor are două paliere, continuă Vladimir Solovyov. Pe de o parte, fostul președinte Dodon îi cedează o parte din popularitate lui Stoianoglo. Pe de altă parte, Dodon și partidul său nu sunt văzuți doar ca proruși, iar mulți cred că sunt coordonați direct de la Kremlin.
Mai mult de un comentator a susținut că această candidatură a lui Stoianoglo face parte dintr-un complot pus la cale la Kremlin, iar Maia Sandu susține această teorie.
„Oligarhii și Kremlinul au ajuns la un acord și și-au găsit candidatul preferat”, a spus Maia Sandu, întrebată despre Stoianoglo. „Este clar că Kremlinul vrea să vadă hoții revenind la putere în Moldova. Pentru că Kremlinul știe că hoții ne vor vinde țara și apoi ne poate folosi pentru propriile scopuri”, a avertizat Maia Sandu.
„Poziția Maiei Sandu era previzibilă. Mai neobișnuită a fost decizia ei de a vorbi public despre un candidat a cărui popularitate în rândul electoratului este necunoscută, pentru că încă nu au existat sondaje de opinie despre Stoianoglo.
Regula nescrisă în politică este că favoriții la alegeri ar trebui să-și ignore adversarii, pentru a evita să le acorde timp de antenă. La urma urmei, publicitatea negativă este tot publicitate.
Cu toate acestea, autoritățile moldovenești au mers și mai departe. La trei zile după ce Stoianoglo și-a anunțat candidatura, a reieșit că o instanță din Republica Moldova va proceda la audieri într-un dosar penal împotriva lui pentru presupus abuz de putere pe când era procuror general. Înainte de aceasta (n.red. – de anunțarea candidaturii), nu au existat evoluții în cazul său timp de optsprezece luni.
Această știre va «juca» probabil în avantajul lui Stoianoglo, permițându-i să-și asume rolul de victimă. Îmbrățișarea unei astfel de imagini nu ar fi o nouă pentru Stoianoglo, acesta fiind un personaj care cultivă rolul unei victime încă de când Maia Sandu a fost aleasă pentru prima dată ca președinte, în anul 2020.
Odată în funcție, Maia Sandu a început să-și exprime nemulțumirea față de Parchetul General, Stoianoglo fiind la conducere, în privința eșecului său de a investiga cazuri penale de înalt nivel care implică oligarhi moldoveni influenți.
Inițial, Maia Sandu nu avea puterea să-l îndepărteze pe Stoianoglo. Dar când partidul ei, Acțiune și Solidaritate (PAS) a câștigat alegerile parlamentare, în anul 2021, Stoianoglo a fost demis”, amintește jurnalistul.
Demiterea lui Stoianoglo a devenit apoi un scandal politic, după ce guvernul nu a reușit să prezinte dovezi convingătoare ale greșelilor sale. Deputatul PAS Lilian Carp a încercat să demonstreze că Stoianoglo avea legături cu oligarhii, susținând că notoriul om de afaceri din Moldova Veaceslav Platon – în prezent fugit la Londra – a înregistrat mai multe companii ucrainene în numele soției lui Stoianoglo.
„Cu toate acestea, Carp nu a produs niciodată dovezi suficiente. În anul 2023, Stoianoglo a câștigat un dosar împotriva Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a decis că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil.
Acum, Stoianoglo a decis să-și asume criticile și să exploateze statutul de victimă care i-a fost dăruit chiar de autoritățile din Republica Moldova.
Desigur, este puțin probabil să fie suficient pentru ca fostul procuror general să devină un contestatar serios al președintelui Maia Sandu. Nu este o coincidență nici că Stoianoglo și-a exprimat imediat sprijinul pentru integrarea în UE, într-o încercare de a se implica într-o problemă care este direct asociată cu Maia Sandu.
O altă problemă care se profilează este că, deși politica lui Stoianoglo nu este încă pe deplin definită, sprijinul Partidului Socialiștilor, prorus, înseamnă că are un spațiu limitat de manevră.
Stoianoglo nu își poate permite să ignore alegătorii de stânga, fiindcă mulți dintre ei sunt proruși și în curând va fi obligat să-și exprime o opinie asupra unor probleme majore, precum invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Adversarul Maiei Sandu va trebui, de asemenea, să-și expună viziunea pentru integrarea europeană a Moldovei și să explice de ce ar fi mai bun decât Maia Sandu, sub a cărei conducere s-a acordat Republicii Moldova statutul de candidat la UE și au început discuțiile oficiale de aderare.
Toate acestea înseamnă că o victorie electorală a lui Stoianoglo este foarte departe de a fi garantată. Dar el a reușit să genereze valuri de șoc în politica moldovenească și să creeze intrigi în jurul rezultatului unui vot care părea până de curând a fi un acord încheiat”, încheie jurnalistul Vladimir Solovyov în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
CITEȘTE ȘI: