Raport Expert Forum: Impactul vizelor de REȘEDINȚĂ la alegerile locale din 2024
Expert Forum (EFOR) a analizat datele privind vizele de reşedinţă din mediul rural înregistrate înaintea alegerilor locale din 9 iunie 2024 şi a publicat un raport cu privire la posibilul impact al acestora asupra procesului electoral, care arată o creştere a numărului de reşedinţe stabilite în 2024 comparativ cu alegerile anterioare. Conform raportului, între 1 ianuarie și 10 aprilie 2024, au fost înregistrate 180.886 de reședințe în 3.152 de unități administrativ-teritoriale (UAT-uri), în comparație cu 84.399 în aceeași perioadă din 2023.
Analiza se concentrează pe localităţile rurale, întrucât în acestea un număr semnificativ de votanţi care îşi stabilesc reşedinţe pe ultima sută de metri pot avea un impact mai mare decât în mediul urban. Reşedinţe care reprezintă 20 – 30%, de exemplu, din numărul de alegători de pe liste pot influenţa rezultatul alegerilor. În mediul urban nu se observă o astfel de afluenţă, explică EFOR.
Expert Forum critică lipsa de transparență a autorităților în furnizarea acestor informații, menționând că datele solicitate de la Direcția Generală pentru Evidența Persoanelor au fost primite cu întârziere.
Informaţiile au fost solicitate de la Direcţia Generală pentru Evidenţa Persoanelor (D.G.E.P.) pe 17 aprilie şi au fost primite pe e-mail abia pe 6 august, deşi răspunsul fusese formulat de către MAI pe 10 iulie 2024, notează raportul Expert Forum.
EFOR arată în concluziile studiului că între 1 ianuarie – 10 aprilie 2024 au fost înregistrate 180.886 de reşedinţe (în 3152 de UATuri), comparativ cu 84.399 în aceeaşi perioadă din 2023 (3005 UAT-uri).
Este dificil să facem o comparaţie exactă cu perioadele analizate în rapoartele anterioare (2016 şi 2020), întrucât informaţiile existente nu reflectă aceeaşi perioadă ca lungime şi nici aceleaşi condiţii legate de organizarea alegerilor. Cu toate acestea, putem vedea o creştere a numărului de reşedinţe stabilite în 2024 comparativ cu alegerile anterioare. Faţă de perioada analizată din 2020 – an electoral – se constată o creştere de mai mult de trei ori a numărului de reşedinţe stabilite. Reţinem că anul 2020 poate reprezenta o excepţie, întrucât cetăţenii au fost limitaţi de pandemie în a se muta. Totuşi, o creştere se vede şi faţă de lunile dinaintea alegerilor din 2016, indică sursa citată.
Creșterea semnificativă a reședințelor în mediul rural
EFOR evidențiază că ”59% din reşedinţe s-au stabilit în mediul rural, iar 41% în mediul urban – din care 25% în municipii şi câte 8% în oraşe şi sectoare”.
Expert Forum a atras atenția că în județele Mehedinți, Caraș Severin, Hunedoara și Giurgiu s-au înregistrat cele mai multe vize de reședință în mediul rural.
Analizând datele brute, 50% din reşedinţele în mediul rural au fost stabilite în doar 10 judeţe. Raportat la numărul de alegători din fiecare judeţ judeţ, cele mai multe vize de reşedinţă (procentual) în mediul rural s-au stabilit în Mehedinţi, Caraş Severin, Hunedoara sau Giurgiu. Există diferenţe semnificative între numărul de reşedinţe stabilite în aceste judeţele şi altele precum Iaşi, Neamţ, Covasna sau Argeş, menționează Expert Forum.
Analiza mai arată că în mediul rural, media numărului de reşedinţe stabilite raportat la numărul de alegători dintr-o localitate e de aproximativ 2%.
„În 124 localităţi, procentul de reşedinţe din numărul total de alegători raportat de AEP depăşeşte 10% – din acestea, în 21 localităţi depăşeşte 25%. În total, în 4% din localităţi procentul este mai mare de 10%, iar în aproape 96% este de sub 10%.
În mediul rural, în 2,226 localităţi există o creştere a numărului de reşedinţe faţă de aceeaşi perioadă din 2023, în 116 de localităţi situaţia este similară, iar în 311 o scădere.
În restul localităţilor (172) nu există date pentru 2023. Observăm că unele dintre localităţile analizate sunt localizate lângă oraşe sau municipii sau au un potenţial turistic, ceea ce poate explica de ce au loc aceste mutări înainte de alegeri – sunt alegători care poate doresc că voteze în localitatea respectivă şi nu au viza de reşedinţă. Cu toate acestea, este greu de înţeles de ce aceste schimbări au loc cu predilecţie în anumite judeţe şi localităţi şi de ce se înregistrează diferenţe atât de mari între judeţe şi regiuni. Aceste date pot sugera că în unele zone partidele politice sunt mai active în a atrage cetăţeni pentru a vota cu candidaţii lor”, subliniază EFOR.
Sursa citată mai spune că localitățile cu cele mai ridicate procente de reședințe noi raportate la numărul total de alegători sunt Bâra, Bulzeștii de Sus, Brebu Nou, Bătrâna, Godeanu și Brebu.
Cu toate acestea, localitatea cu cel mai ridicat procent este Bâra (Timiş), care are 256 de alegători înregistraţi şi a avut 233 de reşedinţe stabilite la începutul anului (91%). Urmează Bulzeştii de Sus (HD – 62%), Brebu Nou (CS – 57%), Bătrâna (HD – 55%), Godeanu (MH – 53%) şi Brebu (50%), precizează raportul EFOR.
EFOR mai evidențiază că ”satele ne arată că în unele localităţi creşterea este semnificativă, ceea ce poate indica un impuls pentru înregistrarea unor alegători cu scopul de a obţine beneficii electorale, ceea ce întăreşte concluziile anterioare şi adaugă că există localităţi unde diferenţele faţă de perioada similară din 2023 sunt semnificative, cu creşteri de mii%”.
Primele 20 ca procent de creștere pot fi consultate mai jos:
Raportul EFOR sugerează că acest fenomen ar putea avea un impact semnificativ asupra echilibrului politic la nivel local.
Nu este clar în toate cazurile cu număr mare de rezidenţi înregistraţi dacă aceştia pot afecta rezultatul alegerilor – mai ales că nu putem cunoaşte nici opţiunile lor electorale. Putem concluziona totuşi pe baza datelor analizate că în unele dintre aceste localităţi un flux de noi alegători are un potenţial foarte ridicat de a influenţa balanţa electorală. Politic, creşteri se observă atât în localităţi unde au fost primari liberali, cât şi în cele unde au fost social democraţi. Aşadar, pare că ambele partide profită de acest tip de mecanism, mai spune Expert Forum.
CITEȘTE ȘI: