Prima pagină » Actualitate » FSB, marele câștigător al RĂZBOIULUI pentru putere din Rusia lui Putin: „Noua «nobilime» a Țarului, dictatura serviciilor de securitate”

FSB, marele câștigător al RĂZBOIULUI pentru putere din Rusia lui Putin: „Noua «nobilime» a Țarului, dictatura serviciilor de securitate”

FSB, marele câștigător al RĂZBOIULUI pentru putere din Rusia lui Putin: „Noua «nobilime» a Țarului, dictatura serviciilor de securitate”

Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Federației Ruse, succesorul temutului KGB – Comitetul Securității Statului –  din perioada Uniunii Sovietice și al FSK, Serviciul Federal de Contrainformații, este pe „cai mari” după o ascensiune desfășurată etapă cu etapă, după ce puterea a fost preluată, în anul 2012, de Vladimir Putin.

„Nașterea” FSB a fost supervizată de fostul președinte rus Boris Elțîn, acesta semnând, în luna aprilie a anului 1995, restructurarea FSK – Serviciul Federal de Contrainformații  -, momentul „zero” al venirii pe lume a Serviciului Federal de Securitate care, astăzi, deține o putere impresionantă la toate nivelurile de conducere din Rusia lui Putin.

Nu mai este un secret pentru nimeni că Putin a fost ofițer KGB în perioada Războiului Rece și a ajuns chiar la conducerea FSB, rampa de lansare care l-a propulsat în fucția de președinte, cu 25 de ani în urmă.

„A fost ajutat să părăsească Rusia, cu un avion privat finlandez, chiar de locotenent-colonelul KGB Vladimir Putin”

Într-o analiză publicată de The Moscow Times, jurnalistul Andrei Kalitin, fost moderator al programului „Top Secret”, aduce argumente în sprijinul afirmației că FSB-ul de azi a reușit să se infiltreze la toate nivelurile, iar oamenii săi – care dețin informații esențiale – au construit un „zid” în jurul lui Vladimir Putin, zidurile împrejmuitoare ale Krelinului fiind, prin comparație, insignifiante.

În urmă cu exact 25 de ani, bărbatul considerat pe scară largă drept instructorul politic al președintelui Vladimir Putin se ascundea la Paris de poliția rusă. Anatoly Sobchak, fostul primar al Sankt Petersburgului, a fost suspectat de corupție și a fost ajutat să părăsească Rusia, cu un avion privat finlandez, chiar de locotenent-colonelul KGB Vladimir Putin, cel care tocmai fusese numit director al FSB.

Când l-am intervievat, în programul meu «Top Secret», Sobchak părea puțin confuz și incapabil să-și imagineze viitorul. Dar, în acea seară, în holul Hotelului Ambassadeur, am vorbit despre viitor. În timp ce plecam, Sobchak mi-a spus: «Înțeleg de ce Elțin l-a ales pe Putin ca succesor al său – nu te-ar trăda niciodată. Dar mai înțeleg că, odată ce va avea puterea, Putin nu o va da înapoi nimănui».

Sensul acestor cuvinte a fost atunci înțeles de foarte puțini oameni, dar Sobchak nu spera să fie auzit.

Un sfert de secol mai târziu, susținătorii și criticii lui Vladimir Putin înțeleg exact ce a vrut să spună Sobchak. Putin are un singur succesor – el însuși. Tranziția puterii, despre care au speculat atâția politologi atât din Rusia, cât și din străinătate, s-a încheiat la alegerile din martie (n.red – 2024)”, atrage atenția Andrei Kalitin.

Putin: „Sarcina KGB-ului de a se infiltra în guvernul rus a fost îndeplinită”

Jurnalistul Kalitin anticipează că, dacă Vladimir Putin va deține puterea și în anul 2026, așa cum i se permite prin „referendumul fals” din anul 2020, atunci îi va depăși pe Iosif Stalin și pe Ecaterina cea Mare, devenind cel mai longeviv lider al Rusiei.

După izbucnirea războiului cu Ucraina,atunci când ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a fost întrebat dacă Putin s-a consultat cu el, acesta a răspuns tranșant: «Putin are trei consilieri – Ivan cel Groaznic, Petru cel Mare și Ecaterina cea Mare».

După ce s-a plasat la nivelul țarilor, Putin nu a uitat că puterea s-a schimbat, în Rusia, abia după moartea Țarului. Pentru a continua această tradiție politică, trebuie însă îndeplinite două condiții. Țarul trebuie să fie protejat de orice tentative de asasinat și nu trebuie să renunțe niciodată la tron.

Atunci când Putin a devenit președinte, în primăvara anului 2000, la o ședință închisă a consiliului de administrație al FSB-ului rus, el a spus de pe podium: «Sarcina KGB-ului de a se infiltra în guvernul rus a fost îndeplinită». Nu este clar dacă a glumit sau a vorbit serios.

Dar, din acel moment, influența FSB asupra tuturor proceselor care au loc în Rusia a crescut în fiecare an. Până în luna mai a acestui an, singura instituție a statului care nu a fost supusă influenței FSB fusese armata. Putin a considerat armata cel mai important pilon al puterii, dar nu a avut niciodată încredere 100% în ea”, continua Andrei Kalitin.

Vladimir Putin, alături de Alexander Bortnikov (dreapta), directorul FSB / Foto – Profimedia Images

Alexander Bortnikov, născut în anul 1951, este director al FSB din anul 2008. Este erou al Federației Ruse din anul 2019 și are gradul de general de armată, cel mai înalt grad folosit de Armata Rusă.

Alexander Bortnikov, directorul FSB

Noua „nobilime” a lui Putin, foștii colegi de la FSB

Când Putin l-a abordat pe Serghei Șoigu, în luna noiembrie a anului 2012, pentru a prelua funcția de ministru al Apărării, cel din urmă a pus o condiție, anume să nu existe ofițeri FSB în preajma lui, în conducerea armatei.

Putin, notează Kalitin, a fost de acord, primind în schimb o conducere militară loială.

Dar, pentru a echilibra conflictele controlate din cadrul Ministerului Apărării, Putin l-a numit în funcția de șef al Statului Major General pe generalul Valery Gerasimov, considerat un apropiat al lui Șoigu, în aceeași toamnă a anului 2012.

Epoca serviciilor de securitate, pentru care controlul asupra armatei și bugetelor ei era un vis prețuit, încă nu sosise. Avea să vină mai târziu. Până în februarie 2022, a existat un armistițiu condiționat între clanurile influente din guvernul rus.

Dar în urmă cu doi ani, FSB – ale cărui rapoarte (precum și cele ale armatei) îl convinseseră pe Putin că victoria în Ucraina va fi ușoară – și-a deschis propriul front personal, unul intern. Sarcina FSB era să preia controlul asupra tuturor sferelor vieții din Rusia, să distrugă opoziția și liderii ei, să introducă cenzura, să subjuge sectorul industrial, instituțiile financiare, cultura și, bineînțeles, armata.

După victoria lui Putin în alegerile prezidențiale, s-a trecut la ofensivă.

După cum au calculat jurnaliștii de la Agenstvo, 21 de dosare penale au fost deschise împotriva oficialilor și șefilor companiilor de stat numai în perioada martie și aprilie. Nu numai ministrul adjunct al Apărării, Timur Ivanov, a fost arestat, ci și Ghenadi Saharov, un director al corporației de stat Rosatom, dar și Igor Andreev, vicepreședinte al Băncii Rossiya. Armistițiul dintre elite s-a încheiat.

În ciuda a ceea ce spune Kremlinul, aceasta nu este o luptă împotriva corupției. Este o luptă pentru putere. Până la începutul celui de-al cincilea mandat al lui Putin, FSB câștigase.

  • Oficialii de la Ministerul Culturii vă pot spune că toate filmele sunt revizuite de doi ofițeri în civil înainte de eliberarea unui certificat de închiriere.
  • Oamenii de afaceri cu materii prime vă vor spune cum noul consiliu de administrație include ofițeri sub acoperire FSB.
  • Activitatea administrației prezidențiale este controlată de Serviciul II al FSB (care combate terorismul și «protejează ordinea constituțională»), iar Consiliul de Securitate este încadrat doar de ofițeri de securitate.
  • Pentru a parafraza citatul lui Putin din 2000, Lubianka (n.red. – sediul FSB) s-a infiltrat în ierarhia puterii țării cu mai mult succes decât în ​​orice alt moment al istoriei.

Prin urmare, pentru FSB nu a fost greu să facă lobby pentru ca angajații săi să fie scutiți de serviciul militar, rămânând să păzească confortul politic al regimului.

Această decizie a provocat o iritare serioasă în rândul Ministerului Apărării și al altor instituții ale puterii. Dar Putin a fost de partea foștilor săi colegi de la FSB, pe care istoricul serviciilor speciale Andrei Soldatov i-a numit cândva «noua nobilime»”, mai scrie Andrei Kalitin.

Regimul lui Putin a devenit o dictatură a serviciilor de securitate”

Din punct de vedere istoric, amintește jurnalistul Kalitin, nobilimea rusă era o clasă militară. În timpul războiului din anul 1812, când armata rusă își apăra țara în loc să atace un vecin, reprezentanții nobilimii au condus lupta.

Acum, constată jurnalistul, elitele din FSB, Ministerul de Interne, Serviciul Federal de Penitenciare și serviciile speciale rămân în spate.

Sarcina lor reală în condițiile operațiunii speciale militar-politice din Ucraina nu este de a proteja oamenii, ci de a asigura regimul. Dar, în îndeplinirea acestei sarcini, există o tentație inevitabilă ca elitele menționate mai sus să devină o parte integrantă a statului și, pe termen lung, să-l conducă.

Cu toate acestea, această bătălie a buldogilor de la Moscova poate aduce Kremlinului o lovitură mult mai grea decât dronele și rachetele care vin din Ucraina. Sistemul rus de putere politică este acum organizat în așa fel încât orice părtinire în direcția unuia dintre clanuri poate duce la prăbușirea piramidei sau la o lovitură de stat din partea siloviki (n.red. – oameni de forță).

Mihail Hodorkovski a scris că, în 1996, Rusia nu s-a confruntat cu o alegere între Elțîn și Ghenadi Ziuganov, candidatul Partidului Comunist. Selecția a fost între alegerea lui Elțin și declararea stării de urgență. FSB și FSO (n.red. – Serviciul de Gardă Federală) au fost în favoarea unei stări de urgență care l-ar fi transformat pe Elțîn într-o marionetă a serviciilor de securitate.

«Prin apărarea respingerii stării de urgență, am amânat 8-12 ani ascensiunea FSB la putere», spunea Mihail Hodorkovski.

Noul mandat al lui Putin abia începe. Se va desfășura sub controlul deplin al FSB, a cărui prezență în guvernare la toate nivelurile este în continuă creștere. Datele sugerează că, în ultimii ani ai Uniunii Sovietice, doar 3% dintre funcționarii de la conducerea guvernamentală erau reprezentanți ai serviciilor speciale. În timpul domniei lui Elțin, cifra era de peste 30% și a crescut la 70-80% astăzi.

Regimul lui Putin a devenit o dictatură a serviciilor de securitate, care va încerca să asigure sustenabilitatea acestui model de guvernare cât mai mult timp. Dar așa va fi doar până când clanul în creștere al tinerilor siloviki îl va vedea pe președintele în vârstă de 72 de ani ca pe o verigă slabă a lanțului puterii”, încheie jurnalistul Andrei Kalitin analiza publicată de The Moscow Times.


Citește și:

Ecuația Rusia – Iran după moartea lui Raisi. „Cooperarea dintre Moscova și Teheran este inevitabilă, politica ANTI-OCCIDENTALĂ nu se va schimba”

Soldații lui Putin, la capătul răbdării: „Este un RĂZBOI INUTIL, dacă nu aș risca 5 ani de închisoare pentru dezertare aș coborî acum din tren”

ANALIZĂ | Arcul de INSTABILITATE dintre Rusia lui Putin și UE. Care sunt țările europene rămase „la mijloc” după declanșarea conflictului din Ucraina

Retrogradarea „șoimului” Nikolai Patrushev, obsesiile lui Putin și „PARANOIA POLITICĂ” de la Kremlin: „Rusofobia de secole a elitelor occidentale”

Cum vrea Putin să CONTROLEZE clasa muncitoare din Rusia: ”Oamenii cad mai ușor în PLASA PROPAGANDEI de la Kremlin”

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele

Citește și