Analistul Iliya Kusa – un accent special al expertizei sale este dedicat Orientului Mijlociu și Africii de Nord – consideră că Ucraina nu își poate permite să piardă asistența occidentală esențială, însă, pe de altă parte, nu-și poate risca nici legăturile greu implementate cu țările din Orientul Mijlociu, în contextul războiului dintre Israel și gruparea teroristă Hamas.
Inițial, scrie Iliya Kusa, guvernul ucrainean a reacționat la atacurile teroriste Hamas din 7 octombrie în același mod ca majoritatea celorlalte țări. A condamnat militanții palestinieni și a transmis condoleanțe israelienilor.
Numai că acțiunile ulterioare ale armatei israeliene în Fâșia Gaza au avut un impact serios asupra atitudinii față de Israel, punctează analistul. Statele Unite și majoritatea celorlalte țări occidentale susțin în continuare Israelul, în timp ce multe țări din așa-numitul Sud Global l-au condamnat pentru atacurile sale aeriene fără discriminare împotriva Gazei.
”Drept urmare, Ucraina s-a trezit între două probleme greu de rezolvat. Pe de o parte, este important ca Kievul să-și sublinieze solidaritatea cu Occidentul și să nu strice relația cu Israelul, un potențial aliat valoros.
Pe de altă parte, sprijinul excesiv de entuziast pentru israelieni ar putea afecta relațiile Ucrainei cu țările din Sudul Global, pentru a căror simpatie Kievul a concurat permanent cu Moscova.
Pentru cei mai mulți ucraineni, lumea arabă este văzută ca ceva îndepărtat și străin, în timp ce există multe legături socio-culturale și de afaceri între Ucraina și Israel.
În plus, Israelul este văzut, în linii mari, ca un bun exemplu de stat care a respins cu succes atacurile agresorilor de zeci de ani și, în același timp, este prosper și avansat tehnologic, adică tot ceea ce ucrainenii și-ar dori să fie propria lor țară”, notează analistul ucrainean Iliya Kusa în materialul publicat de Carnegie Endowment for International Peace.
Ucrainenii, precizează analistul, văd – în mod inevitabil – escaladarea actuală din Orientul Mijlociu prin prisma războiului lor cu Rusia. Acțiunile de răzbunare ale Israelului în Gaza sunt întâmpinate cu înțelegere în Ucraina, unde cererea emoțională de răzbunare a societății israeliene rezonează.
Pentru mulți ucraineni, care știu foarte puțin despre nemulțumirile palestiniene, atacurile teroriste Hamas amintesc de crimele comise de trupele ruse în timpul ocupației regiunilor Kiev și Cernihiv în februarie și martie 2022.
„Războiul dintre Israel și Hamas a creat atât noi riscuri, cât și noi oportunități pentru Ucraina. Având în vedere poziția pro-palestiniană și pro-iraniană a Moscovei, sprijinul Ucrainei pentru Israel ar putea ajuta la îmbunătățirea relațiilor dintre ultimele două țări.
De anul trecut, guvernul ucrainean a făcut tot posibilul pentru a-i convinge pe israelieni să impună sancțiuni împotriva Rusiei și să furnizeze Kievului tancuri și sisteme de apărare aeriană. Dar guvernul israelian a fost reticent în a rupe relațiile cu Moscova și a refuzat să meargă dincolo de furnizarea de ajutor umanitar și aprovizionare limitată de sisteme de avertizare împotriva raidurilor aeriene.
În luna iunie a anului 2023, ambasadorul ucrainean în Israel a criticat țara pentru colaborarea cu Kremlinul. Acum, Ucraina are oportunitatea de a reconstrui relația cu Israel.
Autoritățile ucrainene au început deja să compare Hamas cu Rusia și să aducă în discuție cooperarea strânsă a Moscovei cu organizația, promovând narațiunea unei „axe a răului” formată din Iran, Hamas și Rusia. Nu este clar, totuși, dacă Israelul este pregătit să ofere asistență militară altcuiva acum că desfășoară o operațiune militară la scară largă în Gaza, care riscă să se transforme într-un război pe mai multe fronturi”, mai scrie Iliya Kusa.
Un război major în Orientul Mijlociu, punctează analistul, ”ar destabiliza întreaga regiune, ceea ce nu numai că ar distrage atenția Statelor Unite și a aliaților săi europeni din Ucraina, ci și ar zgudui economia globală și piețele energetice”.
Kremlinul, într-un astfel de scenariu – ar putea profita de haosul creat, avertizează analistul ucrainean, crezând că dacă sunt mai multe crize în lume care amenință securitatea și economia Occidentului, atunci va fi mai ușor să-i convingă pe occidentali să facă unele ”compromisuri” în Ucraina.
„În același timp, nevoia de a alege o tabără în conflictul israelo-palestinian amenință să dăuneze relațiilor cu cei care susțin tabăra adversă. Adoptarea unei poziții excesiv de pro-israeliene ar putea pune în pericol relațiile Ucrainei cu Sudul Global, pentru ale cărui simpatii Kievul concurează de multe luni cu Rusia, investind resurse și energie enorme în acest scop.
Nu se poate spune că țările pro-palestiniene din Orientul Mijlociu și Africa urmăresc prea atent poziția Ucrainei: nu a fost niciodată un jucător puternic în regiune.
Dar statele non-occidentale ar putea invoca sprijinul pentru acțiunile Israelului ca motiv pentru refuzul de a sprijini poziția de negociere a Ucrainei sau de a se alătura sancțiunilor anti-ruse sau ca justificare pentru cooperarea cu Rusia. Sprijinul pentru Israel nu face decât să întărească imaginea Ucrainei ca țară pro-americană”, continuă analistul Iliya Kusa.
Ucraina este reticentă în a-și risca legăturile câștigate cu greu cu Sudul Global, dar cu siguranță nu își poate permite să piardă asistența occidentală de neînlocuit, lăsând Kievului foarte puțin spațiu de manevră.
„Prin urmare, în viitorul previzibil, Ucraina va încerca cel mai probabil să se asigure că este inclusă în același program de ajutor occidental ca Israel, mai ales că administrația Biden a propus deja combinarea sprijinului pentru cele două țări într-un singur pachet, spre furia republicanilor.
Un astfel de pachet pare cel mai bun rezultat pentru Kiev, deoarece ar garanta finanțarea nevoilor militare ale Ucrainei din perspectiva strategică și ar proteja-o de certuri politice interne între diferite administrații americane.
Israelul va fi preocupat de probleme externe și interne foarte diferite în viitorul apropiat. Kievul nu poate decât să spere ca luptele din Fâșia Gaza să nu distragă atenția Occidentului sau să crească riscul ca războiul cu Rusia să devină un conflict înghețat, o perspectivă pentru care conducerea ucraineană nu este pregătită”, încheie analistul Iliya Kusa.
Citește și: