Președintele rus Vladimir Putin le-a ordonat exportatorilor ruși care lucrează în sectoare precum energia, metalele, agricultura, produsele chimice și lemnul să-și convertească majoritatea câștigurilor în valută străină în ruble. Kremlinul crede că acest control al capitalului va contribui la întărirea monedei rusești, iar totul se desfășoară în perspectiva campaniei de realegere a lui Vladimir Putin în anul 2024.
Alexandra Prokopenko, cercetător la Centrul Carnegie Rusia-Eurasia, este de părere că oficialii preferă să nu se gândească la modul în care acest tip de măsură va denatura principiile pieței care modelează cursul de schimb, va distruge reputația rublei, va pune în pericol independența băncii centrale și va amenința sistemul financiar al Rusiei.
Odată cu impunerea recentă a tarifelor de export asupra petrolului, astfel de controale asupra capitalului arată că ”Rusia se îndepărtează de la un sistem de capitalism de stat bazat pe piață și merge către o economie mobilizată pentru război”.
”Implementarea vânzării veniturilor în valută în acest mod este un pas extrem: sperie investitorii, încurcă piețele și complică reglementarea financiară. Rusia a renunțat la această tactică în 2006, după ce a impus controlul capitalului în anii 1990, din cauza nevoii disperate de numerar a statului și a neîncrederii generale în rublă. Liberalizarea legislației monetare a Rusiei a continuat până în anii 2010.
Totul s-a schimbat după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, când companiile au fost din nou forțate să vândă veniturile în valută străină pentru o perioadă de patru luni. Drept urmare, rubla sa întărit rapid, coborând până la 53 în raport cu dolarul american, înainte de a slăbi treptat.
Cea mai mare problemă cu ordinul lui Putin a fost modul brusc și secret în care a fost anunțat. Acest lucru va crea dificultăți serioase pentru întreprinderile care încearcă să prezică cursul de schimb, precum și pentru banca centrală și guvern. De asemenea, complică elaborarea politicii monetare, anulând ani de eforturi ale băncii centrale pentru a îmbunătăți comunicarea cu piețele financiare”, notează Alexandra Prokopenko în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
”Controlul capitalului este o sabie cu două tăișuri. O astfel de decizie arată că încrederea în rublă s-a prăbușit, ceea ce va alimenta în cele din urmă o devalorizare suplimentară a monedei. (…) Nu poate fi exclus ca Kremlinul să impună controale și mai stricte asupra capitalului, provocând și mai multe prejudicii pe termen lung”
Alexandra Prokopenko
Motivul probabil pentru păstrarea secretă a listei companiilor afectate este acela de a evita oferirea de informații despre acestea statelor occidentale, care ar putea apoi impune sancțiuni, constată Alexandra Prokopenko.
Cu toate acestea, secretul ar sugera, în același timp, că au fost plasate diferite obligații pe ”umerii” companiilor. Un astfel de context îi oferă Kremlinului un alt instrument prin care se poate amesteca selectiv în sectorul privat, alegând asupra căror firme să facă presiuni.
”Putin va folosi, în mod clar, retorica despre o economie rusă rezistentă în campania sa, înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Acest lucru nu ar fi foarte convingător dacă ar fi cuplat cu o rublă slabă și o inflație fulgerătoare.
În consecință, Kremlinul a calculat că sunt necesare controale de capital pentru a reduce rapid creșterile prețurilor, evitând în același timp creșterile ratelor dobânzii.
Inflația anuală, în septembrie, a atins 6%, cea mai mare rată lunară din primăvara anului 2022. Numai prețurile alimentelor au crescut cu 18%.
Efectul controalelor de capital – o rublă în creștere – va reprezenta, în cea mai mare parte, încetinirea creșterii prețurilor în magazine, în decurs de două luni. Asta înseamnă că până la sfârșitul anului – când Putin, probabil, își va lansa campania de realegere -, rubla va fi în siguranță sub 100 față de dolarul american, iar inflația va fi scăzut, asigurând date economice pozitive care pot fi difuzate triumfător la televiziunea de stat”, mai scrie Alexandra Prokopenko.
Citește și: