Opoziția rusă și-a exprimat dorința de a coopera cu Ucraina de la începutul războiului de agresiune declanșat de Moscova, spune profesorul Maxim Mironov de la Facultatea de Administrare a Afacerilor din Madrid (IE Business School). Acesta consideră că acum este timpul pentru ca Ucraina să accepte această ofertă, iar lupta împotriva Kremlinului să fie comună.
Profesorul Maxim Mironiv amintește că, din momentul în care a început războiul – așa-zisa „operațiune militară special”, potrivit Kremlinului – Ucraina condusă de Volodimir Zelenski s-a bazat pe Occident ca principal aliat în lupta împotriva invaziei ordonate de Vladimir Putin.
Cu toate acestea, mai spun el, după aproape doi ani de conflict devine din ce în ce mai clar că Ucraina și Occidentul au „obiective diferite”.
„Ucraina aspiră să-și recupereze toate teritoriile ocupate, în prezent de Rusia. Între timp, Occidentul preferă să mențină situația actuală, slăbind treptat Rusia și evitând confruntările directe majore. În cele din urmă, este o chestiune de cât timp vor dura resursele Ucrainei și îi vor permite să continue lupta (n.red. – cu armata rusă).
Când a izbucnit războiul, liderii Ucrainei au adoptat imediat mentalitatea că țara este în război nu doar cu Putin, ci cu toată Rusia și poporul său. Această abordare a fost inițial justificată, întrucât a mobilizat atât societatea ucraineană, cât și opinia publică occidentală.
Cu toate acestea, în această etapă a războiului, ar putea fi rezonabil să începem să vedem o parte a Rusiei ca pe un aliat în lupta împotriva regimului lui Putin și a imperialismului său”, notează Maxim Mironov în analiza publicată Politico.
Majoritatea liderilor opoziției ruse s-au alăturat Ucrainei încă de la începutul războiului, susținând o Ucraine liberă, independentă și democratică, bazată pe granițele sale din 1991. „Și acum este timpul să deschidem oa doua linie de atac din interiorul Rusiei”, spune Maxim Mironov.
Deși există multe diferențe între societatea ucraineană și opoziția rusă, unirea forțelor împotriva unui inamic comun ar fi utilă în mai multe moduri, explicate de profesorul de la Facultatea de Administrare a Afacerilor din Madrid (IE Business School).
„Un exemplu în acest sens este diseminarea de informații împotriva războiului. Retragerea sovietică din Afganistan, în 1989, nu a fost rezultatul înfrângerii militare. În schimb, a venit dintr-o opoziție internă extinsă față de război. Glasnost — politica de libertate de exprimare adoptată de președintele sovietic de atunci Mihail Gorbaciov cu doi ani mai devreme — a contribuit la creșterea pe scară largă a sentimentului public negativ.
Desigur, nu ar trebui să ne așteptăm ca regimul lui Putin să ușureze, acum, presiunea media. Dar, în timp ce opoziția rusă știe ce să spună – monitorizează continuu starea de spirit internă și efectuează sondaje pentru a evalua anxietățile publice –, îi lipsește expertiza de a viza publicul de masă prin intermediul mass-media. Ucraina, totuși, are experți în mass-media, iar președintele ucrainean Volodimir Zelenski are o expertiză specială în acest sens, în special în ceea ce privește marea masa a publicului rus.
Bătălia mass-media a Ucrainei împotriva propagandei ruse ar trebui să primească aceeași importanță ca și primele linii ale conflictului. Nu sunt necesare resurse vaste pentru aceasta. Mai degrabă, monopolul informațional al lui Putin poate fi rupt prin combinarea talentului media cu eforturi serioase, mai ales pe măsură ce nemulțumirea Rusiei față de politicile sale începe să apară, un exemplu fiind protestele organizate de soțiile soldaților din prima liniea frontului”, precizează Maxim Mironov
Un alt domeniu în care unirea forțelor ar putea fi de folos, mai spune profesorul Maxim Mironov, sunt sancțiunile. La aproape doi ani de la implementarea sancțiunilor occidentale, se poate concluziona că sancțiunile nu au reușit să divizeze elitele conducătoare ale Rusiei.
Dimpotrivă, reprezentanți ai elitelor s-au raliat în spatele lui Putin. Astfel, Ucraina și opoziția rusă trebuie să se unească pentru a adopta un regim de sancțiuni personale, de exemplu, oferind scutire de sancțiuni în schimbul condamnării deschise a lui Putin și sprijinirea financiară a Ucrainei. Aceste stimulente nu există în present, insist Maxim Mironov în analiza sa.
„Evident, regimul lui Putin nu depinde numai de oligarhi. De asemenea, primește zilnic sprijin operațional și de PR de la o clasă largă de funcționari de nivel mediu și persoane publice. Acestea sunt persoane care se sustrag frecvent în fața competenței de sancționare a autorităților de reglementare occidentale și continuă să se bucure de o viață confortabilă în Occident.
De asemenea, ar avea sens să ne unim forțele pentru a identifica lacunele sancțiunilor, inclusiv prețurile umflate la energie și de furnizorii de componente de arme. Opoziția rusă deține o mulțime de date care pot urmări lanțurile logistice ale livrărilor de componente de la companiile occidentale către producătorii de arme și pot urmări organizațiile care eludează sancțiunile.
În cele din urmă, o altă colaborare utilă ar fi încurajarea în comun a ieșirii capitalului uman din Rusia. Mulți ruși care au plecat imediat după februarie 2022 s-au întors acum, în cea mai mare parte, în patria lor.
Iar întoarcerea lor a fost declanșată de politicile restrictive de imigrare din alte țări, care descurajează chiar și persoanele înalt calificate. Desigur, acest lucru aduce beneficii regimului lui Putin, permițând economiei Rusiei să funcționeze fără probleme și să fie colectate taxe”, mai scrie profesorul Maxim Mironov.
Dar Ucraina ar trebui să încurajeze profesioniștii ruși, în special pe cei din sectoarele IT și apărare, să-și părăsească țara, punctează Maxim Mironov în continuare. Grupurile de opoziție din Ucraina și Rusia, spun eel, ar trebui să pledeze pentru ca țările Uniunii Europene să ușureze restricțiile financiare și măsurile de imigrare asupra acestor cetățeni.
„De exemplu, interzicerea Visa și MasterCard împiedică ieșirea de capital din Rusia și reduce sursele de finanțare și pentru opoziție. Dacă aceste companii occidentale ar restabili plățile, Putin ar putea să le închidă din nou? Desigur, ar putea.
Cu toate acestea, acest lucru ar duce probabil la resentimentele rusești îndreptate mai degrabă către Putin decât către Occident. Totuși, propaganda lui Putin pur și simplu exploatează aceste măsuri, dar și alte măsuri discriminatorii similare împotriva cetățenilor ruși, alimentând un sentiment anti-occidental larg răspândit.
Societatea ucraineană și liderii săi ar putea avea sentimente negative față de această propunere. Cu toate acestea, privind în urmă la cooperarea istorică din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Iosif Stalin a avut și mai multe contradicții cu premierul britanic Winston Churchill și cu președintele SUA Franklin D. Roosevelt.
De fapt, la început, URSS și Marea Britanie au luptat chiar în părți opuse. Cu toate acestea, când și-au dat seama de puterea formidabilă a inamicului lor comun, și-au unit forțele și în cele din urmă au triumfat”, încheie profesorul Maxim Mironov.
Citește și: