ANALIZĂ | Maxim Starchak, expert în arme nucleare, despre ultima MUTARE a Kremlinului: ”O reacție nucleară în lanț este foarte greu de oprit”

Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare (Comprehensive Nuclear Test-Ban Treaty – CTBT) a fost adoptat de Adunarea Generală a ONU la 10 septembrie 1996 şi deschis pentru semnare la 24 septembrie 2006. Preşedintele Vladimir Putin, la începutul lunii octombrie, a sugerat ca Rusia să revoce ratificarea tratatului din 1996, deoarece Statele Unite nu l-au ratificat.  ”Țarul” a mai declarat că nu este pregătit să spună dacă Rusia va relua sau nu testele nucleare.

”În interesul asigurării securităţii ţării noastre, retragem ratificarea Tratatului de interzicere totală a testelor nucleare”, a anunțat și Viaceslav Volodin, președintele Dumei de Stat.

Implicațiile unei astfel de decizii sunt ”disecate” de Maxim Starchak – expert rus în arme și industrie nucleară, membru al Centrului pentru Politică Internațională și de Apărare al Universității Queen din Canada – într-o analiză publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

”Fie retorica guvernului rus este prinsă în trecut, fie anticipează o victorie republicană în 2024”

Într-un discurs din luna februarie a acestui an, Putin a reamintit Tratatul privind interzicerea totală a testelor nucleare, îndreptând un deget acuzator către SUA și spunând că ”anumiți actori din Washington” iau în considerare posibilitatea testării la scară largă a armelor nucleare.

Principala preocupare a lui Putin părea a fi W93, scrie Maxim Starchak, un focos nuclear care a apărut pentru prima dată într-o solicitare bugetară a Departamentului de Energie al SUA în luna februarie a anului 2020, atunci când administrația americană se gândea la o posibilă revenire la testele nucleare, scopul presupus cu scopul fiind acela de a determina China să se ralieze tratatelor de reducere a armelor nucleare.

”Aceasta a fost însă administrația Trump. Administrația Biden, dimpotrivă, sprijină CTBT și a promis că va facilita intrarea în vigoare a tratatului. În plus, înțelegerea de către Moscova a tehnologiei nucleare pare a fi depășită de cel puțin un deceniu: știința modernă permite dezvoltarea de noi focoase fără a fi nevoie de teste la scară completă.

În anul 2021, Charlie Nakhleh – membru al personalului Laboratorului Național Los Alamos – a confirmat că nu vor fi necesare noi teste nucleare înainte de a pune în funcțiune W93. Prin urmare, fie retorica guvernului rus este prinsă în trecut, fie anticipează o victorie republicană în 2024”, notează expertul rus.

”Decizia luată de Rusia ar putea fi o veste bună pentru aliații Moscovei”

Rusia, continuă expertul rus, dă vina exclusiv pe Statele Unite pentru că a împiedicat intrarea în vigoare a CTBT. Cu toate acestea, Statele Unite sunt doar o parte a ecuației.

”Un total de patruzeci și patru de state «deținătoare de tehnologie nucleară» trebuie să semneze CTBT înainte ca acesta să intre în vigoare. Egiptul, Israelul, Iranul și China au semnat tratatul, dar nu l-au ratificat, în timp ce India, Coreea de Nord și Pakistanul nici măcar nu au ajuns atât de departe. Chiar dacă Statele Unite ratifică CTBT, este puțin probabil ca acele șapte țări să urmeze exemplul.

Decizia luată de Rusia ar putea fi o veste bună pentru aliații Moscovei: în special Coreea de Nord și Iran, care își doresc libertatea de a-și dezvolta programele nucleare. Dar decizia Rusiei este convenabilă și pentru Statele Unite și China, pentru care testele sunt și mai cruciale. Interzicerea CTBT asupra testelor nucleare limitează capacitatea de a ocoli restricțiile cantitative prin îmbunătățirea calitativă a armelor nucleare.

Între timp, Rusia este deja aproape de a finaliza modernizarea forțelor sale nucleare: potrivit președintelui Putin, a creat racheta balistică intercontinentală Sarmat și a testat racheta de croazieră Burevestnik”, precizează Maxim Starchak.

Prioritatea Moscovei: ”Contracararea Statelor Unite”

Rusia nu are de câștigat nimic în urma unei astfel de decizii, din cauză că nu își va crește securitatea națională și nu va determina Statele Unite să facă concesii față de Ucraina. În același timp, nu va păta și mai mult reputația Rusiei în ochii puținilor săi parteneri rămași.

Moscova a fost văzută ca un jucător important în neproliferarea nucleară. Nu cu mult timp în urmă, Ministerul rus de Externe a descris CTBT drept ”unul dintre instrumentele juridice internaționale majore menite să pună o barieră de încredere împotriva îmbunătățirii calitative a armelor nucleare și a răspândirii lor în lume”.

”Acum, Moscova spune lumii că nu mai consideră neproliferarea importantă: prioritatea este contracararea Statelor Unite. Poate că Tratatul de Neproliferare Nucleară (TNP) ar putea fi următorul PAS. La urma urmei, anumiți oficiali ruși susțin că armele nucleare sunt necesare pentru a asigura o pace stabilă și că multe țări ar trebui să le aibă.

Dacă retragerea din CTBT devine primul pas către testarea nucleară pe teritoriul Rusiei, lucrurile vor merge din rău în mai rău. Putin a spus că «deocamdată este suficient să ne știm dușmanii: Statele Unite și aliații». Partea crucială este «deocamdată». 

Mikhail Kovalchuk, președintele Institutului Kurchatov (un laborator proeminent de dezvoltare nucleară) și cineva care se întâmplă să fie, de asemenea, apropiat de Putin, solicită deja teste nucleare pentru a arăta tuturor cum stau lucrurile între Rusia și Occident. Dacă se întâmplă, testele ar da altor țări dreptul moral de a relua testarea. Odată începută, o reacție nucleară în lanț este foarte greu de oprit”, avertizează expertul rus.

Citește și:

Alexei Navalnîi, dus cu FORȚA la audieri: ”A refuzat să iasă din celulă după ce i-a fost retras dreptul de a trimite scrisori în exterior”

Alexei Navalnîi, după arestarea avocaților săi: „Sunt împotriva lui Putin, a luat ilegal puterea, este un conducător ilegitim”

Ungaria cumpără mai mult GAZ RUSESC, în pofida criticilor occidentale. CEO Gazprom: „Vom suplimenta volumul în această iarnă, în mod continuu”

EXCLUSIV | Româno-palestinian din Gaza, acuzat că ar fi „pilonul” Hamas în țara noastră. Cum a scăpat de expulzare

ANALIZĂ | Kremlinul ”umflă” rubla și impune controlul capitalului în Rusia. Alexandra Prokopenko (Carnegie): Totul pentru realegerea lui Putin în 2024