ANALIZĂ | Politologul Andrei Kolesnikov exclude o LOVITURĂ DE STAT în Rusia lui Putin: ”Nu face parte din cultura politică”
La un moment dat, încă nu se știe când și cum, Vladimir Putin nu va mai fi președintele Federației Ruse. Era post-Putin rămâne un mister pentru analiștii politici, mulți dintre ei fiind de părere că ar putea urma o perioadă caracterizată prin haos, chiar sângeros.
Jurnalistul și politologul Andrei Kolesnikov – membru senior al Fundației Carnegie pentru Pacea Internațională – are, însă, o altă opinie, în pofida predicțiilor sumbre care au fost alimentate, temporar, de ”revolta de weekend” condusă de liderul Wagner, Evgheni Prigojin.
”Astfel de predicții apocaliptice păreau să își găsească confirmarea în evenimentele din această vară, când liderul Wagner, Evgheni Prigojin, și-a lansat rebeliunea de scurtă durată. Cu toate acestea, confruntarea militară care a rezultat nu a fost, de fapt, o dovadă a haosului; în schimb, liderii rebeliunii au murit rapid, iar susținătorii săi fie au trecut de cealaltă parte a baricadei, fie au dispărut în vastele întinderi ale Rusiei.
În urma rebeliunii Wagner, elita rusă a fost obligată să-și dubleze eforturile pentru a-și demonstra loialitatea față de Putin. În același timp, majoritatea rușilor au rămas – ca întotdeauna – interesați doar de viața de zi cu zi. Pentru cei care nu au fost mobilizați sau care preferă să nu se ofere voluntari pentru front, pare suficient să arate doar o imitație de loialitate față de regimul de la Kremlin”, notează Andrei Kolesnikov.
”Este ciudat să încerci să sperii lumea cu spectrul unui lider mai îngrozitor decât Putin. Ce poate fi mai rău decât cel mai mare conflict militar din Europa al secolului XXI și o represiune mai mare, în Rusia, decât înainte de sfârșitul Uniunii Sovietice? Din cauza Kremlinului și unei elite fără coloană vertebrală, trăim deja într-o anti-utopie”
Andrei Kolesnikov
”Prostule, dacă ai fi stat acasă, ai fi trăit o viață liniștită”
Politologul se întreabă, în context, cine ar putea fi ”monstrul” care ar prelua purterea după ”dispariția” lui Vladimir Putin din decor.
Șeful Consiliului de Securitate – Nikolai Patrushev – ar putea fi ”bifat” pe o listă scurtă, numai că Andrei Kolesnikov nu cred că acesta ar avea anvergura necesară, fiind mai mult o voce a regimului Putin, cel care lansează teorii ale conspirației și este un antiamerican convins.
”Cine este acest viitor monstru care i-ar lua frâiele lui Putin? Poate că șeful Consiliului de Securitate și faimosul șoim Nikolai Patrushev? Dar este el mai rău decât Putin? El este doar o voce a regimului actual; un purtător de cuvânt al teoriilor conspirației și al antiamericanismului.
Este posibilă o lovitură de stat? Nu este în cultura politică. A crede că o conspirație este cel mai probabil rezultat este ca și cum ai prezice serioase proteste în masă din cauza scăderii nivelului de trai.
Este important să ne amintim că orice protest major de stradă anti-Putin ar fi anulat în câteva secunde de statul polițienesc de astăzi. Probabil că s-ar încheia chiar mai repede decât evenimentele din 25 ianuarie 1968, când poliția a reținut opt persoane care protestau în Piața Roșie împotriva invadării Cehoslovaciei.
Unul dintre polițiștii care l-au reținut pe disidentul Pavel Litvinov în acea zi a rostit o frază care va rămâne în istorie: «Prostule, dacă ai fi stat acasă, ai fi trăit o viață liniștită». Exact acesta este mesajul pe care autoritățile îl transmit astăzi oamenilor”, mai scrie Andrei Kolesnikov în analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.
”Iubitul Putin nu va mai fi iubit de îndată ce va avea loc o tranziție de putere”
În ciuda tuturor problemelor, scrie politologul Kolesnikov, sistemul economic al Rusiei a rămas relativ stabil. Capacitatea de adaptare a societății ruse a fost subestimată: pe lângă indiferența majorității oamenilor față de evenimentele politice, o capacitate de adaptare generală a rușilor oferă un sprijin constant autorităților.
”Indiferența larg răspândită în Rusia va ajuta la o tranziție ordonată la un nou regim: oamenii obișnuiți se vor supune oricărui conducător care pare a fi legitim. Iubitul Putin nu va mai fi iubit de îndată ce va avea loc o tranziție de putere. Așa a fost întotdeauna.
Mai mult, dacă vorbim de precedente istorice, o schimbare de lider în Rusia a fost aproape întotdeauna însoțită de liberalizare, nu de haos sângeros – dezghețul lui Hrușciov după Stalin, perestroika lui Gorbaciov după gerontocrația lui Brejnev și reformele lui Elțin după sfârșitul Uniunii Sovietice. Nici măcar luptele pentru putere de la vârf nu au avut tendința, istoric vorbind, să ducă la haos.
Prăbușirea Uniunii Sovietice nu a dus la tulburări cu adevărat grave în Rusia. Majoritatea oamenilor s-au concentrat pe supraviețuire, adaptare și – cel mai important – au încercat să profite de noile oportunități. Este adevărat că țara a asistat la o bătălie între președinte și parlament care s-a încheiat printr-un scurt moment de război civil în octombrie 1993.
Dar majoritatea oamenilor nu au fost implicați și au acceptat partea care a câștigat. Pe scurt, nu există nimic care să indice că viitoarea tranziție de putere a Rusiei, care se va întâmpla mai devreme sau mai târziu, este destinată să conducă haos”, consideră Andrei Kolesnikov.
Cine i-ar putea lua locul lui Putin?
Kremlinul are, totuși, un merit, punctează Andrei Kolesnikov, anume acela că a reușit să creeze un sistem populat de tehnocrați loiali care se văd ca manageri temporari care pot fi angajați sau concediați după bunul plac.
Aceasta este, practice, o poliță de asigurare împotriva separatismului regional.
”Un scenariu relativ optimist pentru o tranziție de putere este unul în care succesorul lui Putin este un tehnocrat. Nu este de la sine înțeles că va fi înlocuit de cineva deja aflat în cărți – de la fiul lui Patrushev, ministrul Agriculturii Dmitri Patrushev, la liderul Rusiei Unite, Andrei Turchak, președintele Dumei de Stat, Viaceslav Volodin, sau adjunctul șefului de cabinet al Kremlinului, Serghei Kiriyenko.
Ar putea fi la fel de ușor cineva ca prim-ministrul Mihail Mișustin (al doilea cel mai de încredere politician din Rusia, conform sondajului Centrului Levada) sau primarul Moscovei, Serghei Sobyanin. Mishustin și Sobyanin s-au străduit, amândoi, să-și păstreze reputația de manageri pragmatici.
Având în vedere epuizarea treptată, inevitabilă, a modelului de guvernare al lui Putin – financiar, social, economic, psihologic și politic – un lider tehnocrat va trebui să fie capabil să asigure o tranziție către normalizare. Lucrurile nu pot fi mai rele…”, încheie politologul Andrei Kolesnikov.
Citește și: