ANALIZĂ | Profesorul Vlada Stanković și ”DILEMA RUSĂ” a lui Erdogan: ”Prins în îmbrățișarea sufocantă a lui Putin, instrument util în încercarea Rusiei de a submina NATO”

Vlada Stanković, profesor de istorie bizantină și balcanică la Universitatea din Belgrad, face o analiză a relației dintre președintele Turciei – Recep Tayyip Erdogan – și ”Țarul” de la Kremlin, nu numai în contextul cutremurelor devastatoare care au lovit țara întinsă pe două continente, ci și în perspectiva alegerilor prezidențiale și parlamentare care urmează să aibă loc pe 14 mai.

Cetățenii turci vor fi chemați la urne, iar Recep Tayyip Erdogan este pus, astfel, sub o presiune suplimentară. Președintele turc oferă imaginea unui personaj important la nivelul politicii externe, de la declanșarea conflictului din Ucraina, aflându-se în contact atât cu Volodimir Zelenski, cât și cu Vladimir Putin.

Rolul mult-dorit de ”mediator” al conflictului a fost ”vânat” cu insistență de Erdogan, iar în ceea ce privește Alianța Nord-Atlantică s-a demonstrat că punctul vedere al Turciei – a se vedea cazul Suediei, spre exemplu – nu poate fi trecut cu vederea.

”Erdogan părea, inițial, să-l privească cu dispreț pe Vladimir Putin”

Vlada Stanković notează, totuși, că o astfel de legătură strânsă între Ankara și Moscova rămâne o ”anomalie”.

”Faptul că un președinte al Turciei a construit o relație atât de strânsă cu Moscova rămâne o anomalie. Rivalitatea istorică dintre Turcia și Rusia datează din secolele în care erau două imperii vecine, dar (…) tradiția a fost răsturnată, iar instinctele președintelui turc au ghidat eforturile diplomatice ale Ankarei.

Nu a fost întotdeauna așa. Rusia s-a înregistrat pe radarul politic al lui Erdogan în primul deceniu al guvernării sale de acum 20 de ani. Dorind să fie perceput ca lider al unei mari puteri globale, Erdogan părea, inițial, să-l privească cu dispreț pe Vladimir Putin. Cu timpul, însă, agendele lor geopolitice concurente – vezi Primăvara Arabă etc. – i-au făcut pe cei doi rivali”, amintește Vlada Stanković.

”Relațiile deja tensionate dintre Erdogan și Putin au atins un nivel maxim în noiembrie 2015, când Turcia a doborât un avion de luptă rus care intrase ilegal în spațiul său aerian. Moscova a răspuns incidentului cu sancțiuni, stopând fluxul de turiști ruși în Turcia, precum și importul de mărfuri turcești în Rusia. Între timp, aliații occidentali ai Ankarei au fost adormiți într-un fals sentiment de securitate, crezând că Turcia reprezintă un control puternic asupra influenței Rusiei în Orientul Mijlociu”

Profesorul Vlada Stanković

”Distanțarea lui Erdogan de SUA l-a adus inconfortabil de aproape de Kremlin”

Relația rece dintre Erdogan și Purin a cunoscut o transformare radicală după ce – în 2016 – atunci când în Turcia a fost dejucată o lovitură de stat, iar președintele rus și-a oferit sprijinul, mutând rapid pe o tablă de șah imaginară.

Potrivit lui Vlada Stanković, Erdogan a fost, pur și simplu, ”fascinat” de deciziile luate de Vladimir Putin în plan extern, inclusiv de anexarea Peninsulei Crimeea în anul 2014. Președintele turc a observat că reacția comunității internaționale, vehementă, de altfel, nu a dus la nicio schimbare de poziție, iar teritoriul acaparat de Rusia a rămas sub tutela Kremlinului.

”Crezându-se egalul președintelui rus, în ciuda faptului că majoritatea observatorilor îl văd drept partenerul junior al relației, Erdogan s-a trezit, de atunci, blocat în îmbrățișarea sufocantă a lui Putin.

După ce a fost respins de SUA în încercările sale de a obține sistemul de rachete Patriot, Erdogan a optat să cumpere, în schimb, sistemul rusesc de lansare a rachetei S-400. Dacă SUA priveau deja parteneriatul cu Putin cu suspiciune, distanțarea lui Erdogan de SUA l-a adus, în același timp, inconfortabil de aproape de Kremlin”, punctează profesorul de istorie bizantină și balcanică într-o analiză publicată de The Moscow Times.

”În loc să fie recunoscut ca un partener cheie al SUA, așa cum spera el, Erdogan a fost sancționat de Washington și, în loc să fie văzut drept egalul lui Putin, s-a trezit un instrument util în încercările Rusiei de a submina unitatea NATO”

Vlada Stanković

”Strânsoarea toxică a lui Putin”

Vlada Stanković este de părere că acest conflict din Ucraina i-a oferit președintelui Erdogan o nouă ”oportunitate”, iar relația cu Vladimir Putin a cunoscut o ”întărire”, cu toate că Turcia a fost una dintre țările care au condamnat, la ONU, agresiunea Federației Ruse.

Dar Erdogan a dorit și a reușit să se poziționeze într-un rol de mediator între Moscova și Kiev – înregistrând succese în ceea ce privește subiectul ”cereale”, numai că atât SUA, cât și UE au respins planul său de a construi o uriașă instalație de stocare a gazelor în apropierea graniței turco-greacă. În același timp, Kremlinul nu s-a raliat propunerii lui Recep Erdogan de a construi o conductă de gaze care să conecteze Turkmenistanul de Turcia.

Președintele Recep Erdogan nu se află, acum, într-o poziție care să fie ”invidiată”, mai notează Vlada Stanković în analiza sa. În același timp, președintele Turciei nu reușește ”să scape din strânsoarea toxică” a lui Vladimir Putin.

”(n.red. – Erdogan) nu dorește altceva decât să-și zdrobească oponenții politici de acasă printr-o legislație represivă, așa cum a făcut Putin, rămânând în același timp un partener cheie al SUA și candidatul preferat al Washingtonului la viitoarele alegeri prezidențiale. (…)

Relațiile de prietenie ale lui Erdogan cu Putin fac și mai puțin probabil sprijinul SUA pentru viitoarea sa campanie de realegere. Fostul consilier pentru securitate națională John Bolton a scris recent, în The Wall Street Journal,  că – avându-l pe Erdogan la cârmă – Turcia a fost, din nou, «omul bolnav al Europei»”, încheie profesorul Vlada Stanković.

Citește și:

Aderarea la Schengen | Comisarul European pentru Afaceri Interne, răspuns pentru europarlamentarul Eugen Tomac: ”României i s-a făcut o mare nedreptate!”

ANALIZĂ | Vicepreședintele Comisiei Europene, despre ”Rusia de azi”: ”TOTALITARISMUL a revenit în Europa. Violența declanșată asupra ucrainenilor este comparabilă cu Teroarea Roșie a lui Stalin”

Alexei Navalnîi, după un an de război în Ucraina: ”Adevăratele cauze ale conflictului sunt dorința lui PUTIN de a păstra puterea cu orice preț și obsesia pentru moștenirea sa istorică”

Plasat pe ”lista celor mai căutați” din Rusia, jurnalistul care a ajutat la dezvăluirea complotului împotriva lui Alexei Navalnîi a fost exclus de la Premiile BAFTA. Ce motiv a invocat poliția britanică

ANALIZĂ | Tatiana Stanovaya: ”Evgheni Prigojin, fondatorul grupării de mercenari Wagner, un pericol pentru Vladimir Putin?”

Exploziile de la gazoductul Nord Stream | ACUZAȚII grave lansate de un jurnalist câștigător al Premiului Pulitzer: ”Era clar că ar putea arunca în aer conductele” / Casa Albă: ”Un raport complet fals”