Scriitorul și antreprenorul de origine rusă Damian Kudryavtsev – fost editor și manager la Kommersant și The Moscow Times, deportat de două ori de Vladimit Putin – atrage atenția că sancțiunile impuse Rusiei nu rezolvă întreaga ”problemă”, iar Moscova se va apropia din ce în ce mai mult de China.
Damian Kudryavtsev notează că, în timp ce răspunsul militar ucrainean împotriva Rusiei și nivelul de asistență militară occidentală pentru Kiev sunt fără precedent – dar încă nu suficiente pentru a câștiga la nivel militar – presiunea non-militară asupra Rusiei, care aparent este menită să forțeze Kremlinul să se retragă, pare să fie ”mai puțin gândită și mai puțin eficientă”.
Peste 13.000 de sancțiuni internaționale au fost impuse Rusiei, companiilor sale și cetățenilor săi – mai multe decât au fost impuse Iranului, Cubei și Coreei de Nord la un loc – de la invazia pe scară largă a Ucrainei, punctează scriitorul rus.
”Sancțiunile internaționale, care limitează serios libertățile și oportunitățile cetățenilor și companiilor, sunt o măsură extrajudiciară. Scopul lor declarat nu este de a pedepsi, ci de a provoca Rusiei dureri economice. (…)
Din păcate, retorica ideologică și adesea emoțională, justificând posibilitatea și necesitatea impunerii și înăspririi sancțiunilor, ascunde realitatea inestetică. Iar realitatea este că societatea rusă a supraviețuit șocului sancțiunilor, s-a regrupat și s-a adunat, iar regimul este stabil. Nu este nimic unic sau chiar surprinzător în asta”, avertizează scriitorul Damian Kudryavtsev.
”De la mijlocul secolului XX, nu a existat niciun exemplu de sancțiuni care să oprească un război sau să conducă la schimbarea regimului. Sancțiunile fără precedent asupra Rusiei nu i-au distrus economia, la fel cum nu au distrus economiile altor regimuri autoritare”
Damian Kudryavtsev
În sectorul crucial al petrolului și gazelor, respingerea de către Europa a gazului rusesc a dus la o scădere a veniturilor din gaze, dar nu una critică pentru Moscova, mai spune Damian Kudryavtsev în analiza sa.
Rusia lui Vladimir Putin are capacitatea de a căuta și de a găsi noi piețe de desfacere.
”Plafonul prețului petrolului a redus veniturile, dar într-o măsură mult mai mică decât au prezis dezvoltatorii și analiștii acestei măsuri , deoarece India și China au preluat ca principali importatori de petrol rusesc.
Exporturile de petrol, produse petroliere și gaze rusești au atins în 2022 383,7 miliarde de dolari, cu 43% mai mult decât în anul precedent, potrivit instituției media independente Agentstvo. Aceasta este mai mult decât întreaga cheltuială a Rusiei în 2022 și un record absolut pentru 27 de ani”, constată scriitorul rus.
”Plecarea afacerilor străine și a producătorilor străini din Rusia, care nu este în sine o sancțiune, dar a devenit cu siguranță unul dintre cele mai vizibile elemente de presiune asupra Rusiei, nu a dus la închiderea companiilor în sine”
Damian Kudryavtsev
Majoritatea celor care au plecat din Rusia lui Putin erau din clasa de mijloc sau superioară a Rusiei, afirmă Damian Kudryavtsev. Dacă astfel de oameni părăsesc țara vânzând active, chiar și la reducere, nu vor deveni o povară pentru sistemele sociale ale țărilor gazdă și vor avea suficient timp să se adapteze acolo, să găsească noi surse de venit și să construiască noi legături sociale.
Pe lângă pierderea de capital uman, asta ar însemna și scoaterea din Rusia a câteva sute de miliarde de dolari care, într-un fel sau altul, ar ajunge în economiile lumii occidentale, în loc să fie folosite pentru a susține regimul Putin. Sarcina Occidentului ar trebui să fie aceea de a „atrage” astfel de oameni din Rusia și de a priva regimul Putin de sprijinul lor tacit.
”Autoritățile ruse înțeleg – și se tem – de pericolul pierderii capitalului uman. Pe 12 mai, Putin a semnat un decret de modificare a legii ruse privind migrația, despre care se crede că face parte dintr-o încercare de a opri rușii să se mute în străinătate.
Comunitatea internațională ar trebui să fie extrem de interesată de acest flux migrațional pe care Putin încearcă să-l oprească. Occidentul trebuie să fie inteligent. Accentul ar trebui să se pună pe cei educați și bogați din Rusia, care sunt mai înclinați spre libertatea de mișcare, antreprenoriat și protecția proprietății private”, mai scrie Damian Kudryavtsev în analiza publicată de The Moscow Times.
Totuși, punctează scriitorul rus, apare o întrebare referitoare la sprijinul pentru război și la câți oameni doresc, cu adevărat, să părăsească Rusia definitiv.
Sondajele sugerează că există cel puțin 11 milioane de ruși care ar dori să se mute în străinătate. După orice calcul, aceeași proporție sau o proporție mai mare a populației nu sprijină activ acțiunile lui Vladimir Putin și războiul în special.
”Erodarea ideologiei sovietice și prăbușirea imperiului comunist au fost cauzate nu numai de problemele interne, ineficiența economică și eșecurile tehnologice și culturale, ci și de scenariul pozitiv pe care îl aveau în minte poporul sovietic: o imagine a Occidentului colectiv cuprinzând libertăți, o imagine a unei lumi construite pe dreptate și oportunități. Această imagine este încă foarte puternică.
Și, deși societatea rusă în ansamblu s-a dovedit incapabilă să devină parte a acestei ordini mondiale până acum, aceasta nu înseamnă că segmentul său cel mai activ și pro-occidental nu ar trebui integrat – nu din motive de dreptate sau bunătate, ci din motive destul de pragmatice, beneficiile aferente și accelerarea căderii regimului lui Vladimir Putin”, încheie Damian Kudryavtsev.
Citește și: