ANALIZĂ | Se destramă coaliția lui Netanyahu? Gaza POST-CONFLICT, o nucă tare: „Răbdarea aliaților occidentali și a SUA, pusă la încercare de Israel”
Premierul israelian Benjamin Netanyahu se bazează pe o coaliție din ce în ce mai șubredă, iar viitorul Fâșiei Gaza, după ce conflictul dintre Israel și gruparea islamistă Hamas se va fi încheiat, este incert.
Întrebarea esențială care divizează din interior această coaliție condusă de Netanyahu este cea referitoare la cum ar trebui să fie guvernată Fâșia Gaza după distrugerea Hamas.
Deocamdată, gruparea islamistă Hamas rezistă în fața soldaților israelieni, chiar dacă a fost fragmentată și lovită profund. Pe de altă parte, la granița cu Libanul, Israelul se confruntă, aproape în fiecare zi, cu rachete lansate de militanții Hezbollah, susținuți de Iran, „parteneri” ai Hamas în această luptă împotriva „regimului sionist”.
„Diferențele dezvăluie scindări profunde, ideologice și personale”
Potrivit jurnalistului Jamie Dettmer – care a analizat, pentru Politico, această situație de criză în care se află cabinetul lui Benjamin Netanyahu -, semnele de întrebare nu și-au găsit, încă, răspunsurile așteptate, iar reuniunile miniștrilor israelieni sunt din ce în ce mai tensionate și chiar riscă, surprinzător, să degenereze.
„Diferențele puternice cu privire la soarta Gazei nu ajută. Scindarea internă cu privire la modul în care ar trebui să fie guvernată Fâșia Gaza, odată ce Hamas a fost zdrobit, este evidentă, iar situația pune la încercare răbdarea aliaților occidentali ai Israelului, inclusiv a Statelor Unite din ce în ce mai exasperate.
Potrivit informațiilor din presa locală, dar și a celor venite din partea oficialilor israelieni, diferențele puternice de opinii dintre partidele de la guvernare în ceea ce privește un plan pentru Gaza dezvăluie scindări profunde, care sunt atât ideologice, cât și personale.
Acest lucru, la rândul său, ridică semne de întrebare cu privire la cât de mult mai poate rămâne împreună guvernul de unitate al țării în timpul războiului, mai ales că o mișcare de protest care cere ca Netanyahu să renunțe începe să își încordeze mușchii.
Tensiunea a fost alimentată de șeful Statului Major General al Forțelor de Apărare ale Israelului, Herzi Halevi, care a dezvăluit că a demarat o anchetă internă a armatei, condusă de foști oficiali ai apărării, urmând a fi analizat eșecul serviciilor de securitate ale Israelului înainte de atacurile din 7 octombrie ale Hamas”, explică jurnalistul Politico.
„Retragerea Israelului din Gaza, în 2005, păcatul originar care a permis grupării Hamas să crească”
Conduși de miniștrii Miri Regev, Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, partenerii de coaliție de extremă dreapta ai lui Netanyahu s-au plâns că desfășurarea unei anchete interne, în timp ce continua luptele în Gaza, este inadecvată și distrage atenția de la ceea ce ar trebui să fie adevăratul obiectiv al tuturor – câștigarea războiului.
Totuși, precizează jurnalistul Dettmer, furia lor s-a concentrate, în mare parte, pe includerea fostului ministru al Apărării – Shaul Mofaz, care a supravegheat retragerea israeliană din Gaza, în anul 2005 – în echipa de anchetă.
”Ei văd retragerea Israelului din Gaza drept păcatul originar care a permis grupării Hamas să crească și să devină forța pe care o are acum, capabilă să lanseze atacuri devastatoare precum cele din 7 octombrie.
Ei doresc ca Israelul să anexeze o parte din Gaza sau chiar toată Gaza, discutând chiar și despre posibilitatea ca populația din Gaza să fie relocată «voluntar» în altă parte, inclusiv în RD Congo.
Conform planului lui Gallant (n.red. – ministrul Apărării din Israel), nu ar exista o preluare israeliană a Gazei – ceea ce i-a înfuriat pe naționaliștii religioși precum Smotrich. Cu toate acestea, IDF ar păstra controlul militar la granițe și ar avea dreptul de a organiza operațiuni militare în interiorul Gazei atunci când va considera necesar.
Locuitorii Gazei sunt palestinieni. Prin urmare, organele palestiniene vor fi la conducere, cu condiția să nu existe acțiuni ostile sau amenințări împotriva statului Israel, a transmis Gallant săptămâna trecută”, amintește Jamie Dettmer.
Propunerea ministrului Apărării din Israel are șanse mici de reușită. Autoritatea Palestiniană (AP), care supraveghează Cisiordania, ar trebui, așa cum a spus și președintele American Joe Biden, „revitalizată”, dar fără a oferi și alte explicații.
Numai o astfel de Autoritate Palestiniană de tip nou ar putea, eventual, să guverneze în Fâșia Gaza după încheierea ostilităților.
Ședința tensionată a coalițieide guvernare israeliene a fost întreruptă, în cele din urmă, de Benjamin Netanyahu, asta după mai bine de trei ore de insulte și chiar înjurături între miniștri Cabinetului. Ce se va întâmpla în Gaza, după conflict, este încă o nebuloasă în mintea israelinilor, punctează jurnalistul Politico.
Gantz, cel mai puternic contestatar al lui Netanyahu
Benjamin Gantz, fost ministru al apărării și fost șef al Statului Major General, și-a condus centriștii în guvernul lui Netanyahu după masacrul din 7 octombrie de dragul unității naționale.
„Există un timp pentru pace și un timp pentru război. Acum este timpul pentru război”, a spus el atunci când a acceptat oferta lui Netanyahu de a se alătura cabinetului de război.
„Dar popularitatea lui Gantz a crescut dramatic de atunci, iar acum el este văzut drept cel mai puternic contestatar al lui Netanyahu.
Până acum, Netanyahu a fost circumspect în a contura un plan postbelic pentru Gaza, limitându-se în principal la a renunța la oferirea unui rol pentru AP.
Și această decizie temporată s-a datorat, parțial, tocmai îngrijorării sale că disputele cu privire la guvernarea postbelică a Gazei s-ar putea dovedi fatale pentru coaliția pe care o conduce”, încheie jurnalistul Jamie Dettmer.
Citește și: