ANALIZĂ | Sinologul Mihail Korostikov: ”Devine Rusia lui Putin, cu adevărat, marioneta și vasalul Chinei?”

Mihail Korostikov – fost jurnalist și specialist în sinologie, știința care se ocupă cu studiul istoriei, limbii și culturii chineze – pune o întrebare extrem de importantă în contextul conflictului din Ucraina și în ceea ce privește relațiile economice din ce în ce mai strânse dintre Moscova și Beijing.

Supusă unor pachete de sancțiuni economice dure, Rusia lui Putin caută o ”supapă” prin prin care exporturile sale să aducă din ce în ce mai mulți bani care să susțină efortul de război, iar China se dovedește a fi, conform declarațiilor repetate, un partener strategic de primă importanță pentru Kremlin.

În al doilea rând, Rusia lui Putin are nevoie de mărfurile chinezești, ceea ce duce automat la o ecuație în care ambii parteneri ar avea de câștigat pe termen lung. Apar, însă, și multe semne de întrebare.

”Beijingul își folosește pârghia economică și ruptura Rusiei cu Occidentul pentru a transforma Moscova într-o marionetă?”

De la începutul invaziei pe scară largă a Ucrainei, cooperarea Rusia-China a crescut în toate direcțiile. Moscova nu face niciun secret din faptul că pariază pe China în confruntarea globală cu Occidentul, văzând Beijingul ca un centru alternativ de putere cu interese și valori similare cu ale Rusiei, notează Mihail Korostikov.

”Cifra de afaceri comercială dintre cele două țări, care a atins anul trecut un record de 190 de miliarde de dolari, a crescut cu încă 39 la sută în primul trimestru al acestui an, comparativ cu aceeași perioadă din 2022. Exporturile de materii prime rusești în China și importurile de mărfuri chinezești au înregistrat o creștere semnificativă.

Deloc surprinzător, toate acestea au provocat discuții că Beijingul își folosește pârghia economică și ruptura Rusiei cu Occidentul pentru a transforma Moscova într-o marionetă, forțând concesii umilitoare, unilaterale. Aceste preocupări sunt împărtășite atât de cei mai duri critici ai regimului rus din Occident, cât și de șoimii pro-război din Rusia.

Diferența de peste zece ori în dimensiunea celor două economii a transformat expresia «dependență de vasali» în ceva care se apropie de o definiție acceptată. La o examinare mai atentă, însă, devine clar că această dependență nu este atât de unilaterală, deoarece Rusia are încă destule pârghii”, punctează Mihail Korostikov în analiza sa publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Rusia nu s-a alăturat proiectului emblematic al Chinei, ”One Belt One Road”

China este în prezent cel mai mare partener comercial din aproximativ 120 de țări, mai precizează sinologul, multe dintre acestea fiind mai dependente din punct de vedere economic decât este Rusia.

Acest dezechilibru nu îi împiedică să renunțe la acordurile de investiții, să se angajeze în conflicte de frontieră de decenii cu Beijingul sau să devină aliați ai Statelor Unite sau ai Uniunii Europene.

”În cazul Rusiei, există o avertizare în ceea ce privește exporturile de gaze, unde flexibilitatea este limitată de infrastructură. Când vine vorba de petrol, însă, alegerea partenerilor Rusiei este mult mai largă. Chiar și acum, volumul exporturilor de petrol rusești către India (1,7 milioane de barili pe zi) și țările mai mici în curs de dezvoltare (1,6 milioane) este comparabil cu exporturile către China (2,2 milioane).

În ceea ce privește importurile rusești, nu numai China, ci și o serie de alte țări (Turkia, Emiratele Arabe Unite, India și statele din Asia Centrală) devin centre pentru comerțul paralel și revând bunuri sancționate către Rusia. Aceste centre sunt destul de capabile să asigure măcar o oarecare aflux de bunuri necesare pe piața rusă dacă relațiile Moscovei cu Beijingul nu se dezvoltă corespunzător.

Până acum, în ciuda tuturor discuțiilor despre ”vasalitate” în relația cu China, Rusia nu s-a alăturat proiectului emblematic al Chinei, One Belt One Road, și nici nu a recunoscut pretențiile teritoriale ale Chinei în Marea Chinei de Sud. Nici Moscova nu se grăbește să încheie acorduri de concesiune oneroase cu China sau chiar să modifice legislația în acest scop”, mai notează sinologul Mihail Korostikov.

”Moscova nu este pregătită să accepte investițiile chineze fără anumite restricții”

La aproape un an și jumătate de la invazia la scară largă, explică Mihail Korostikov, relația dintre Rusia și China urmează în mare măsură aceleași reguli ca înainte. Investițiile chineze în Rusia au crescut cu 150% în 2022, dar rămân relativ mici, parțial pentru că Moscova nu este pregătită să accepte investițiile chineze fără anumite restricții.

De ce ar căuta Beijingul să stabilească relații inegale cu Moscova?, se întreabă Mihail Korostikov în analiza sa.

”Este să identifici zonele în care Rusia ar refuza să coopereze cu China în condiții normale. Piața rusă este deschisă mărfurilor chinezești, iar Rusia furnizează China de bunăvoie cu câte resurse este nevoie.

Președintele rus Vladimir Putin a demonstrat că este în stare să ceară rușilor sacrificii din ce în ce mai mari pentru a se confrunta cu amenințările percepute la adresa suveranității Rusiei. În cazul unei adevărate încercări a Chinei de a face din Rusia un vasal, conducerea rusă ar prefera, probabil, să-i priveze pe ruși de bunuri chinezești decât să se supună.

Deoarece Beijingul nu are intenția de a schimba tactica, impunerea de noi sancțiuni anti-China pare să fie doar o chestiune de timp. Cooperarea strânsă cu Kremlinul și alte organisme oficiale ruse permite Beijingului să înțeleagă cum afectează sancțiunile economia, ce metode de eludare există, cum se va comporta sistemul financiar, ce măsuri de protecție sunt eficiente și care nu. 

Experiența pe care o dobândește în prezent armata rusă în Ucraina este și mai interesantă pentru Beijing. O proporție semnificativă a armelor chineze fie sunt achiziționate din Rusia, fie au evoluat din prototipuri rusești și sovietice. În Ucraina, durabilitatea acestui armament este testată la scară masivă împotriva armamentului occidental și în condiții reale de război”, explică Mihail Korostikov.

În ultimă instanță, este evident că relația dintre Rusia și China nu este deloc perfectă, ”dar interesele comune ale conducerilor ambelor țări și logica strategică a confruntării cu Occidentul creează o bază solidă pentru o cooperare rezonabil egală”.

”În cadrul acestei interacțiuni, China are o anumită oportunitate de a transforma Rusia în vasalul său, dar, în mod esențial, nu are motive convingătoare să facă acest lucru. Este puțin probabil ca această situație să se schimbe în următorii cinci până la zece ani”, consideră sinologul Mihail Korostikov.

Citește și:

Maia Sandu, după 500 de zile de război în Ucraina: ”Ne vom uni eforturile pentru ca Rusia să răspundă pentru crimele de război”

ANALIZĂ | Sociologul Alexandra Prokopenko: ”Revolta Wagner a lovit în cei doi piloni ai puterii lui Putin, propaganda și serviciile de securitate”

EXCLUSIV | Reputatul chirurg Mircea Beuran a fost achitat definitiv. Prof. dr. Beuran: “Au fost trei ani de calvar. Nu am ură pe nimeni!”

EXCLUSIV | Industria de Apărare stă pe un butoi cu pulbere? Semnal de alarmă la Făgăraș: ”O vulnerabilitate națională și manipulare constantă!”

ANALIZĂ | Jurnaliștii Farida Rustamova & Maxim Tovkaylo: ”Cum a trăit elita rusă REBELIUNEA lui Evgheni Prigojin?”