ANALIZĂ | Sociologul Alexandra Prokopenko: ”Revolta Wagner a lovit în cei doi piloni ai puterii lui Putin, propaganda și serviciile de securitate”

Încă nu s-au stins ecourile ”revoltei de weekend” pe care a orchestrat-o, mai mult sau mai puțin impetuos, controversatul Evgheni Prigojin, liderul grupării de mercenari care a reușit să-l readucă pe Vladimir Putin în fața camerelor de luat vederi.

Analiștii militari și politici încearcă să descifreze care vor fi efectele pe termen mediu și lung ale acestei ”mutări” efectuate de Evgheni Prigojin, cu atât mai mult cu cât societatea rusă, în ansamblul ei, a părut a fi luată prin surprindere de ”marșul către Moscova” al mercenarilor Wagner.

Sociologul Alexandra Prokopenko, absolventă a Universității de Stat din Moscova, având și un master în sociologie la Universitatea din Manchester, susține că revolta mercenarilor Wagner a evidențiat o criză de management în sistemul politic al Rusiei și contradicția uriașă din cadrul forțelor armate ruse.

VIDEO AUR cere în Camera Deputaților „constatarea încetării mandatului de președinte al lui Iohannis”. Suciu (PSD): Nu există consens asupra propunerii

13:13

POLITICĂ Calendarul alegerilor prezidențiale. Guvernul ar putea lua o decizie pe 8 ianuarie/ Surse liberale: primul tur, la finalul lunii martie

13:09

”Revolta armată a Grupului Wagner condus Evgheni Prigojin l-a forțat pe președintele Vladimir Putin să revină pe ecranele televiziunilor din Rusia. Acum, președintele are apariții zilnice: două discursuri de urgență (neobișnuit pentru Kremlin), o întâlnire cu oficiali de securitate și o întâlnire cu mulțimi de oameni din Daghestan.

Aparițiile lui Vladimir Putin în presă sunt, acum (n.red. – după revolta Wagner), mai dese decât atunci când a început războiul cu Ucraina, anul trecut, sau când a anunțat mobilizarea în luna septembrie.

Marșul justiției al lui Prigojin asupra Moscovei a fost un șoc fără precedent pentru societatea rusă, birocrația ei și oficialii de securitate. A fost o încălcare atât a regulilor nescrise ale jocului, dar și a legilor Federației Ruse”, punctează sociologul Alexandra Prokopenko.

”Vladimir Putin, o persoană desprinsă de realitate”

Sociologul Alexandra Prokopenko îl caracterizează pe Vladimir Putin drept o persoană ”desprinsă de realitate”, având în vedere modul în care să-a comportat după ce Evgehni Prigojin a declanșat ”revolta de weekend”.

”Țarul” s-a complăcut în a transmite că națiunea rusă a strâns rândurile îân fața pericolului, iar serviciile de securitate au dat dovadă de ”eroism”. Dar Alexandra Prokopenko îl contrazice pe liderul de la Kremlin. Mai mult, nici mass-media controlată de la Kremlin nu a reacționat la momentul potrivit, astfel de informațiile veneau tocmai de la Evgheni Prigojin.

”Vladimir Putin a vorbit în public doar despre o națiune care a strâns rândurile în fața pericolului și despre eroismul serviciilor de securitate, care de fapt nu făcuseră nimic. În general, Putin a părut o persoană desprinsă de realitate. (…)

Cei doi piloni ai regimului lui Putin sunt propaganda și serviciile de securitate. Răscoala Wagner le-a afectat pe amândouă. Controlul Kremlinului asupra spațiului informațional a fost zdruncinat periculos la începutul insurecției, când mass-media controlată de stat a tăcut și singura sursă de informare pentru ceea ce se întâmpla a fost doar Evgheni Prigojin, care a folosit social-media și imperiul său media”, notează sociologul Alexandra Prokopenko.

”În paralel, Putin a fost preocupat și de repararea prejudiciului adus celui de-al doilea pilon al regimului său – serviciile de securitate. Chiar dacă diferitele agenții de securitate ale Rusiei nu făcuseră nimic în cea mai mare parte a insurecției de scurtă durată, președintele a pictat o imagine foarte diferită. Toți ofițerii de securitate, potrivit lui, erau eroi și patrioți”

Sociologul Alexandra Prokopenko

”Nimeni nu a văzut coloana de 25.000 de mercenari Wagner înaintând spre Moscova, dar toată lumea știa despre asta”

Sociologul Alexandra Prokopenko atrage atenția și că ”mașina de propagandă” a lui Vladimir Putin și a Kremlinului nu a funcționat la parametrii așteptați.

Informațiile veneau, paradoxal, de la Evgheni Prigojin, ajungându-se în faza paradoxală în care nimeni nu îi vedea de cei 25.000 de mercenari Wagner care se îndreptau către Moscova, ”dar toată lumea știa despre asta”. Abia în dimineața următoare a apărut și reacția Kremlinului, discursul lui Vladimir Putin fiind primul pas.

”Când gruparea Wagner a pus mâna pe Rostov-pe-Don în câteva ore, nici mașina de propagandă, nici liderii Rusiei nu au avut nimic de pus împotriva narațiunii lui Prigojin.

Drept urmare, Prigojin deținea controlul total asupra imaginii media și toate informațiile despre ceea ce se întâmpla veneau de la el. Nimeni nu a văzut coloana de 25.000 de mercenari Wagner înaintând spre Moscova, dar toată lumea știa despre asta”, notează Alexandra Prokopenko.

Kremlinul a intrat serios în bătălia media abia în dimineața următoare cu un discurs televizat al lui Putin. Președintele a vorbit despre poziția fără speranță a rebelilor, despre patriotism, solidaritate și soldați profesioniști. Ceea ce a spus Putin nu are nimic în comun cu realitatea – tot ceea ce au făcut serviciile de securitate a fost să sape câteva drumuri, iar majoritatea civililor erau ocupați să cumpere valută străină și să posteze meme.

”Încercarea de a repara o gaură din perete cu un adeziv obișnuit”

Dar discursul lui Putin nu a fost conceput pentru populația nedumerit, conchide sociologul, a fost conceput doar pentru mașina de propagandă a Kremlinului.

”Discursul a oferit o narațiune despre o națiune patriotică presupus opusă insurecției și despre soldați eroici care își făceau curajos datoria.

Și, când Putin a terminat de vorbit, mass-media controlată de stat a sărit să transmită mesajul. Putin și-a dublat această interpretare a evenimentelor în al doilea discurs televizat, în care a mulțumit oamenilor care s-au adunat în jurul autorităților”, reamintește Alexandra Prokopenko.

”Sistemul de management politic al Rusiei este într-o criză profundă, deoarece ignoră problemele reale și se preocupă doar de percepția lui Putin asupra realității. Și această criză a fost aprofundată de război și de restrângerea resurselor. Încercarea de a remedia problemele de PR și teama sporită față de serviciile de securitate poate fi comparată cu încercarea de a repara o gaură din perete cu un adeziv obișnuit. Da, poate fi lipită, dar nu va ține pe termen lung”

Alexandra Prokopenko

Citește și:

ANALIZĂ | Jurnaliștii Farida Rustamova & Maxim Tovkaylo: ”Cum a trăit elita rusă REBELIUNEA lui Evgheni Prigojin?”

Alexei Navalnîi, după revolta eșuată a mercenarilor Wagner: ”Vladimir Putin, cea mai mare amenințare la adresa Rusiei”

ANALIZĂ | Scriitorul Damian Kudryavtsev, deportat de Putin: ”Sancțiunile impuse Rusiei nu sunt suficiente, se va îndrepta și mai mult spre China”

Noul PROCES intentat lui Alexei Navalnîi începe luni, 19 iunie: ”Se va desfășura cu ușile închise, fără accesul presei. Ne luptăm cu Putin din 2011!”

Autor

Cristian Lisandru

S-a născut în București, pe data de 18 iulie 1968, și este absolvent al Facultăţii de Jurnalism, specializarea Comunicare. Activitatea jurnalistică – editorialist GÂNDUL.RO, scriind articole ... vezi toate articolele